Poezie
monștrii (I)
elegie politică
1 min lectură·
Mediu
singurătatea intră pe sub ușă
dimineața cineva e pregătit să mă omoare
din pușca-mitralieră din blocul de vizavi
a crescut o mică statuie a lui buddha
mă pregătesc de moarte ca–n miorița
cei mai buni prieteni ai mei
își dispută cele patru puncte cardinale
încă mai cred în copilărie
și–n trifoiul cu patru foi
tu uită tabloul lui Goya
la prânz ni se aduce demâncarea
tot răul spre bine nu plâng nu cad
nu mă ridic nu mă cred semizeu
iarăși universul la picioarele tale
sartre credea în cumunism
atâta amar de lume
eviscerat soarele se topea în inimi
monștri de foc mitraliau ultima zi
a condamnatului la speranță
tot ce–a mai rămas din viața noastră
013166
0
și–n trifoiul cu patru foi
tu uită tabloul lui Goya/ aceste versuri au ceva din intoarcerea camerei de filmat la 180, sau din trecerea de la imaginea alb negru la cea color.