Poezie
une confession aborigène à canberra
elisabetei, pentru ben și soției lui minunate din ziua în care s-au cunoscut pe marele zid chinezesc
1 min lectură·
Mediu
acest poem este o confesiune
din ziua în care transmodernismul
a mai făcut un pas înainte
aproape
uitasem ce înseamnă binele
te-ai născut ca să-mi reamintești
că pentru aborigeni răul nu există
în acea zi ben fusese invitat
la canberra de primul ministru al australiei
să developeze însemnele de dragoste
iată
voi face să dispară pacificul
și-l voi înlocui cu dragostea voastră
iată
vă voi arăta cum poate să râdă și să plângă
marele zid chinezesc și cum îl voi înlocui
cu dragostea voastră păscută verde-crud
de sacre vaci
de anul nou chinezesc
din aprilie roșu
înflorind zece mii de ani
pe scara metempsihotică a îmbrățișării perfecte
înainte și înapoi a sufletelor logodite cu dumnezeirea
ți-ai întors spre mine chipul
aidoma termitelor irizându-mă
sub razele albe ale lunii răsfrângându-ți-se
albăstrie ideograma marii lumini
peste coreea
și peste pekin
și peste australia
și peste oceania
ca și cum în fiecare clipă
ar fi trebuit să mă înveți
cum se trăiește fericit
când alfred de musset i se confesează lui lao tzî
și tu ești de față
00768
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cătălin Al DOAMNEI
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 175
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Cătălin Al DOAMNEI. “une confession aborigène à canberra.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalin-al-doamnei/poezie/14188562/une-confession-aborigene-a-canberraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.