Poezie
Roata lumii
copiilor de la maternitatea incendiată din Giulești
1 min lectură·
Mediu
după ce păsărarul mi-a vorbit îndelung
adusese din pădurea de zmeură
o sută de pietre de moară
pentru a arăta fiului risipitor
cât e de greu drumul spre cer
iar fratelui fiului risipitor
roada pământul primenit
legenda satului otrăvit
cu pivnițele destul de adânci
încât să-ncapă tot satul
și fluviile de sânge
din manualele fără alternativă
țâșnind din cumpăna de la fântâni
alcoolul dublu rafinat
ce-alimentează dealurile
pe care se aflau din moși-strămoși
întinsele podgorii ale îmbrățișării
și ale depărtării de îmbrățișare
cimitirul mutându-se mai la vale
morții ieșind înaintea groparilor
și alungând zarva copiilor
arși de vii
în nebune spitale
fără colac și lumânare
pe continentele deșărtăciunii
păsărarul în vârstă de un milion de ani
cosește iarba crescută înalt pe morminte
024.733
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cătălin Al DOAMNEI
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Cătălin Al DOAMNEI. “Roata lumii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalin-al-doamnei/poezie/13951321/roata-lumiiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Am dedicat acest poem copiilor de la maternitatea incendiată din Giulești, așa cum transpare, explicit, din partea finală.Mulțumesc oricum.
0

întinsele podgorii ale îmbrățișării
și ale depărtării de îmbrățișare
ideea putea fi transata mai bine
are si o gramada de versuri inutile. as opta pt:
o sută de pietre de moară
pentru a arăta fiului risipitor
cât e de greu drumul spre cer
pivnițele destul de adânci
încât să-ncapă tot
întinsele podgorii ale îmbrățișării
și ale depărtării de îmbrățișare
roata pamantului