Poezie
Aripi defrișate
1 min lectură·
Mediu
Își îndesau ironiile înspre mine
Lunecoase ca focul pe gâtul lemnului.
Fugeam pe nisipul din păr de cămilă
Spre soarele ascuns în asprimea depărtării.
Oboselile încrustate în lungimea drumului îmi tulburau încheieturile,
Sufletul vâslea printre vârtejurile renunțării irepetabile.
Îmi ascund și acum privirea de falsitatea brațelor ce promiteau
Că mă vor prinde îndată ce mă voi desprinde de
Stânca în al cărei abrupt m-am născut.
Tăcută, în abisul miilor de senzații,
Cresc ca și cum aș avea dreptul la schimbare.
022.688
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Casian Elena-Iasmina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 80
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Casian Elena-Iasmina. “Aripi defrișate .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/casian-elena-iasmina/poezie/14093464/aripi-defrisateComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CEMultumesc pentru cele spuse atat de frumos!
Observ ca ajutorul e uneori mai generos decat insusi conceptul de ajutor, rasarind dincolo de orizontul ratiunii.
Observ ca ajutorul e uneori mai generos decat insusi conceptul de ajutor, rasarind dincolo de orizontul ratiunii.
0
Adevărul stă în umbra “falsității” ce promite și nu realizează decât miraje și iluzii, și când suntem străbătuți de “oboseli” și surmenări, suntem absorbiți de “vârtejurile renunțării”, și atunci ne ajută cineva să ducem ziua până la capăt.