Poezie
Ceva amărui, un fruct, un strigăt
1 min lectură·
Mediu
În mine crește ceva amărui, un fruct, un strigăt,
De câte ori desfac pumnii îmi curge un alt început,
Îmi spăl fața cu el până când tu trântești ușa,
Ca atunci când pleci la părinți să-ți duci
Tristețile la albit și eu privesc după tine să nu uiți
Să mă încui între pereții ce mi se absorb în pielea
Pregătită de așteptare, încearcă să dai din mână-n mână
Poemul acesta născut din retină sau mai bine
Du-l la țărm să se spargă de pietre, cine știe
Poate a două zi clopotul va bătea nemurirea.
043.933
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Carmen Sorescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Sorescu. “Ceva amărui, un fruct, un strigăt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-sorescu/poezie/247398/ceva-amarui-un-fruct-un-strigatComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Trebuie să recunosc că rareori mai găsesc o poezie cu rimă, mai ales una cu strigăt, cu suflet și cu trăire. Mulțumesc pentru irumperea în lumea ta. Este cu adevărat minunată
0
imagini holografic si trairi phoenix-iene, gandindu-ma la nemurirea finala. textul e bine legat, si sugestiv. mi-a placut chestia cu tristetile la albit.
0
bine ai venit in lumea mea si ma bucur ca te-ai simtit bine, te mai astept.
0
nu ma gandisem la phoenix cand am scris, dar poate fi interpretat de ce nu,s-ar putea asa sa fie. tristetile la albit...da, iti dai seama ce moment, cum e sa stai sa astepti ca cineva sa iti albeasca tristetile asa...simplu,ca pe niste rufe.
0
