carmen mihaela visalon

Va multumesc pentru prezenta voastra aici. Pentru ca poezia poarta o dedicatie, ma simt datoare sa dau cateva explicatii. Asa cum am mai spus: sunt ceea ce citesc, si ori de cate ori, citesc ceva care \"atinge un punct nevralgic\", ma trezesc cu pixul in mana replicand.

Astazi am descoperirit un poet care de care m-am indragostit, nu numai pentru ca este/a fost un tip fff misto:)

dar si pentru ca versul lui se potriveste tematic dar si \"manieristic\" cu ceea ce ma impresioneaza & intereseaza pe mine.
Ce inseamna titlul? Inseamna: \"Plec astazi.\"

De unde ati fi putut afla? Din biblioteca virtula:

http://www.agonia.ro/index.php/poetry/180150/index.html

Ce insemna scrisul, italic bolduit + *? Citat din autor.

Pentru cei care nu stiu, pentru mine poezia este o miniatura dramatica, un fel de timbru teatral-experiment dezlipit din suflet ca marca de pe scrisoare:)...si imi permit sa citez deseori din diferiti autori, chemandu-i in scena si obligandu-i sa-mi dea replica.
Ca sa nu fiu acuzata de genialitate:), semnalez prezenta lor in diferite moduri.
Mai nou, am recurs la acesta licenta de redactare:* + bold sau italic. Alteori am scris cu majuscule.

Si pentru ca am mai gasit cate ceva despre acest mare poet, imi permit sa impartasesc cu voi bucuria mea:

Lassi Nummi (b. 1928) is a central lyricist in Finnish modernism. He has written altogether almost thirty books, poems as well as prose. His topics have changed from eastern cultures to ancient Rome, Christianity and history of Finland. Nummi\'s poems have been translated into eleven languages. He has also worked as a cultural correspondent for the Uusi Suomi newspaper and has been a member of the Committee of the Bible translation. He was made an honorary doctor of the faculty of philosophy at the University of Helsinki in 1990. He has been awarded the State Literary
Prize five times.
Sursa:
http://dbgw.finlit.fi/fili/bff/198/nummi.htm
Daca veti accesa siteul veti gasi si cateva minunate poezii.

Onorata de vizita!

tămăduitoare dizolvarea mușcatelor
în fereastra luminii
asemenea firului de marțișor
albatros roșu
albatros alb
lasciv țărmul zborului pereche
sub clarul misterelor
meduza își leapădă apele
cu parfumuri sălbatice
clipele logodiciului
înțepenit în luceferi
pe drumul lacteeic al sării
e tot mai aprope de cuib...

omule, urmeză-ți zborul!

Multumesc! Si pentru lectia de poezie si pentru parfumul florilor de tei:)

Recunosc-si-mi este rusine- sunt ani de cand, nu am avut ragazul sa ma opresc aspra amorului eminescian, nici recitind celebrele izvoare, nici eseuri, mai mult sau mai putin originale. Asa ca, asupra originalitaii, nu am cum sa ma pronunt, si, il astept pe Dorin sa aduca argumente, pentru ca este usor de spus \"nu esti original\" dar greu de demostrat.
Pana ce acest lucru se va intampla, imi permit sa-mi dau cu parerea, asupra claritatii mesajului si
talentului, cu care, dintr-o suflare, ni se prezinta punerea in scena a infernului iubirii.
Pot sa spun ca eseul mi se pare o excelenta rampa de lansare spre o noua lectura a marelui romantic, dar si un prilej de a reflecta: \"Oare, demonii care au pus stapanire pe mintea POETULUI, la sfarsitul prematur al vietii, au aparut din neant, sau, au fost saditi, dor cu dor, de actele unei vieti in care, punerea in scena a infenului, nu a fost tocmai straina.
Nu judec. Judecata ii apartine cerului, care cu siguranta
i-a rezervat lui Mihai Eminescu, un loc cu verdeata, si l-a condamna pe nebunul care a aruncat cu piatra si/sau pe pisica care s-a ospatat cu memoriile eminovici, savurand deliciosul creier al poetului.
Inainte sa inchei, nu pot sa nu remarc modul elegant in care M.E. este salvat, de Felix Nicolau din infern:
La ceea ce inițial se deslușea ca o aporie, el gãsește o rezolvare supra-raționalã, prin apel nemijlocit la sentiment – este, în fond, modalitatea aleasã și de Kant: „Suflete! de-ai fi chiar demon, tu ești sântã prin iubire,/Și ador pe acest demon cu ochi mari, cu pãrul blond”., amintindu-mi celebrul citat biblic:
Dragostea toate le rabda, toate le iarta (cf. I Cor. XIII. 4-8).

Dans!


El crede că am zece degete negre
în camera verde învelită-ntr-o sămânță de măr
o amprentă cât o împunsătură de ac
asemenea unei mușcaturi de văduvă
pe înserat.

mie nu-mi pasă
îmi smulg penițele unacâteuna
le pun în cutii separate nu trebuie să încurc
intrarea în grădina icoanei cu vagonul
numaiștiucare

El se-ntinde spasmatic pe iarba livezii
ca într-un baldachin tremurând
în fierbințeala uimirii de a fi
între eu și am fost.

sunt dansatoarea favorită a regelui sunt evantaiul,
insomnia și ceșcuța lui de lapte sunt
tabloul lui cel mai drag și visul
pe care-l va avea într-o noapte fără lună
pisica cea neagră care-i bântuie fricile și
curtezana sa din fiecare odaie sunt

El crede că sunt fiecare din cele 33 de zeițe,
îmi multumește spășit pentru răcoarea palmierilor...
Vine, pe firul firului negru,
în 14.516 palate nupțiale, cu dezmierdări,
sorbind ortava din condurul de cristal,
cu toc de 16 mm,
la ora 12 a.m, fix.

da. voi dansa până la capăt dansul acesta
mă cheamă maria dolores și
elisa rosanne gilbert
la noapte voi umple camera verde dejurîmprejur
de pașii mei împletiți cu ai tăi
în chip de arbore cu trunchi răsucit
în șapte
după toate tainele pământului

Am cautat transcrierea lui Borges dar nu am reusit sa o gasesc, asa ca las ref. din amintiri:

Buddha trecea printr-un deshert insorit .33 de zeii miloshi i-au trimes, fiecare cate o umbrela .. ca sa nu jigneasca pe nimeni Buddha se multiplica in 33, asa ca fiecare zeu vede un Buddha cu o umbrela de soare.
*
O versiune culeasa de Sir Williams Jones voieste ca un zeu din Industan, pe care solitudinea il necajea nespus, sa fi cerut unui alt zeu, sa-i daruiasca una dintre cele 14.516 femei ale sale. Sotul incuvinta cu aceste vorbe: \"sa fie a ta aceea pe care ai s-o gasesti singura.\" Lipsitul strabatu cele 14.516 palate; in fiecare dintre ele doamna se afla, insa, cu stapanul vietii ei. Acesta se multiplicase de 14.516 ori si fiecare dintre femei era convinsa ca este singura care se bucura de darnicia lui.

(dupa S.J.Simao Pereyra, patruzeci de ani pe Malurile Gangelui, GOA, 1887)

Si iti mai multumesc inca o data si iar promit sa revin.
De cE?
Pentru ca nu se poate intra in camera verde fara sa fi contaminat de magia femeii cu 9 vietii, in sanu-i datator de placeri, induiosator de otravitoare:)

De-a lungul trupului tau, din calcai pana-n ochi: Natasha-cea profund inteleapta, care stie ca intr-o zi si va dispare si troleul, se va incheia un nou ciclu, si dupa aceea un altul, dar moartea nu exista, si mai devreme sau mai tarziu, tu vei veni.
Vezi ca trolee sunt liniile, si chestia aia pe 4 roti, se numeset troliebuz:)
Frumos. Raman printre abonatii paginii tale.

Hei Tania, vezi ce inseamna sa fiu ignoranta. Habar nu aveam de frumoasa dansatoare spaniola de origine irlandeza, care a stiut cu atata dibacie “sa-si intinda parul negru de la usa pana la pat, sa nu greseasca barbatul drumul lui predestinat*”, incat s-a ales cu un titlu de noblete, care oricum valoreaza mult mai putin, decat omagiul pe care i-l aduci tu prin poezia aceasta:)
Si daca tot mi-am petrecut un timp pe net, cautand sa aflu, cine este LOLA, imi permit sa las mai jos un extras din fisa de lectura si cateva fotografii:

FEMME FATALE, ETC.: Born as Eliza Gilbert, in Limerick, Ireland, 1818.
Famous (but bad) dancer; mistress to many, including Franz Liszt and Alexandre Dumas; acquaintance of Balzac, Victor Hugo, George Sand, Lamartine; intimate of kings and prime ministers; de facto ruler of Bavaria as King Ludwig I declined; belle of the California gold rush; would-be Queen of Lolaland. Early feminist of sorts and writer of a book of beauty tips. Homicidal temper; carried a whip. One of the most outrageous women of her time.
The Victorians delicately referred to her as \"La Grande Horizontele.\"
www.abacom.com/~jkrause/montez.html - 13k


One of the more colourful characters of the 19th century was Lola Montez (c. 1818-1861), who claimed to be a Spanish dancer, although she was actually Irish. She was best known for her \"Spider Dance\", a sort of tarantella which involved shaking rubber tarantulas out of her clothing in such a way as to provide generous views of her person. Among other exploits, she became the mistress of King Ludwig I of Bavaria, who made her a countess; she was the virtual ruler of the country until she was ousted during the revolution of 1848.

http://www.standingstones.com/crabtree.html





Revin!

Am trimis:)

Tania, Tania, Tania,
De la ingerul albastru la ...Borges, nu este decat un pas. Culturile orientale spun, ca cel care se trezeste, se poate elibera usor...din lumea iluziei si a suferintei.
Si pentru ca ai pomenit de parcul, cu Ionid, fara legatura cu poezia te intreb, iti place SCRINUL NEGRU?
Cat despre Lola, hai sa ne amintim si de un film, cel putin la fel de frumos ca poezia ta.
Marlene Dietrich nu mai are nevoie de prezentare. Pe lângă faptul că a fost una dintre cele mai frumoase femei din Hollywood, ea a personificat farmecul, frumusețea, eleganța și decadența anilor ’30. Mai târziu a simbolizat libertatea și expresionismul, ea fiind o expatriată germană care a devenit ulterior activistă împotriva naziștilor. Pentru toate aceste motive, ea a reprezentat o influență în „The Golden Age of Grotesque”.
Clipul „A Burnt Offering Can Be Considered Instant Choreography” („O ofrandă arsă se poate considera coregrafie spontană”), din însemnările jurnalului scris de Marilyn Manson din data de 15 martie 2002, a prezentat statuia unui miel (al Domnului) în flăcări, Marlene Dietrich jucând în fundalul acesteia. Vinieta care deschide jurnalul lui Manson aparține memoriilor lui Marlene Dietrich, după cum a dezvăluit și artistul în capitolul de jurnal ce poartă numele acesteia. THE NACHTKABARETT este tot o referință la actriță. După cum se poate observa mai sus, Manson a fost inspirat de o scenă faimoasă din Seven Sinners, unde Marlene interpretează cântecul „The Man’s in the Navy”, într-o manieră care aduce a cabaret, îmbrăcată în uniforma unui ofițer de marină. Manson a adoptat această influență în noua sa estetică, el însuși purtând uniforma de ofițer în stilul LOW ART GLOOMINATI pentru „The Golden Age of Grotesque”.
Unul dintre cele mai cunoscute filme ale sale a fost The Blue Angel („Îngerul albastru”), în care ni se prezintă povestea Lolei, vedetă a unui spectacol de cabaret ambulant. Este un film noir, în care un profesor dintr-o universitate germană de prestigiu, se îndrăgostește de Lola și renunță la slujba sa pentru a călători cu aceasta. El ajunge să aibă propriul său spectacol pe scenă în calitate de clovn, este batjocorit și ruinat, pentru ca mai târziu să fie înșelat de Lola (interpretată de Dietrich), aceasta îndrăgostindu-se și având o aventură cu un alt bărbat.
Dar tocmai acest tip de spectacol decadent de cabaret de club a inspirat „The Golden Age of Grotesque”, deoarece a reprezentat o rebeliune ascunsă, și a fost asemănător cluburilor de swing și jazz din aceeași perioadă. Spectacolul decadent de cabaret a fost similar reprezentărilor întâlnite la Moulin Rouge, precum și celor specifice vieții de noapte pariziene a secolului al XIX-lea, descrise de Toulouse-Lautrec (vezi mai jos). Întâlnim aici un element folosit spre a surprinde tumultul rebeliunii, o atitudine de tipul „trăiește clipa” fără nici un gând pentru ziua de mâine, deoarece viitorul nu există. Să înfăptuim așadar și să privim tot ceea ce este obscen și decadent acum, pentru că nu ne vom mai trezi mâine (ceea ce era posibil mai ales în Weimar, Germania), iar dacă totuși ne vom trezi, vom întâlni aceeași sărăcie și mizerie în care ne-am trezit și azi.
Și cu toate că aceste cluburi și spectacole par liniștite în comparație cu felul în care sunt descrise în zilele noastre, ele au constituit rebeliunea și fructul oprit al acelor vremuri. Aceste locuri erau un punct de atracție pentru tineret, dar temelia lor a fost unul dintre primele lucruri zdrobite de naziștii ajunși la putere. Deci bucură-te azi de ceea ce s-ar putea să dispară sau să fie distrus mâine. Aceasta este epoca de aur a grotescului. („This is the Golden Age of Grotesque”)
sursa:www.nachtkabarett.com/art/roart.html - 60k
Cum spuneam revin:)

Inca o data F_E_L_I_C_I_T_A_R_I.
De ce nu postezi si grafica?

I met her in a club down in old Soho
Where you drink champagne and it tastes just like cherry-cola [LP version: Coca-Cola]
See-oh-el-aye cola
She walked up to me and she asked me to dance
I asked her her name and in a dark brown voice she said Lola
El-oh-el-aye Lola la-la-la-la Lola

Well I\'m not the world\'s most physical guy
But when she squeezed me tight she nearly broke my spine
Oh my Lola la-la-la-la Lola
Well I\'m not dumb but I can\'t understand
Why she walked like a woman and talked like a man
Oh my Lola la-la-la-la Lola la-la-la-la Lola

Well we drank champagne and danced all night
Under electric candlelight
She picked me up and sat me on her knee
And said dear boy won\'t you come home with me
Well I\'m not the world\'s most passionate guy
But when I looked in her eyes well I almost fell for my Lola
La-la-la-la Lola la-la-la-la Lola
Lola la-la-la-la Lola la-la-la-la Lola
I pushed her away
I walked to the door
I fell to the floor
I got down on my knees
Then I looked at her and she at me

Well that\'s the way that I want it to stay
And I always want it to be that way for my Lola
La-la-la-la Lola
Girls will be boys and boys will be girls
It\'s a mixed up muddled up shook up world except for Lola
La-la-la-la Lola

Well I left home just a week before
And I\'d never ever kissed a woman before
But Lola smiled and took me by the hand
And said dear boy I\'m gonna make you a man

Well I\'m not the world\'s most masculine man
But I know what I am and I\'m glad I\'m a man
And so is Lola
La-la-la-la Lola la-la-la-la Lola
Lola la-la-la-la Lola la-la-la-la Lola

Unde ai mai vazut tu dansatoare, careia sa-i naparlesca degetele, de parca ar hemografia.
Unde ai mai vazut tu, om sa moara la 40 de ani?
Pe unde este intrarea in parcul Ioanid?
De pe bulevardul luminilor?
Revin!

Este o veste minunata ca a mai aprut un volum de versuri.
Ce-ar fi sa ne dai cateva amanunte!
Autor:
Editura:
Grafica:)

Nu stiu daca poezia intr-un vers are reguli fixe, stiu doar ca haiku-ul tau si replica Magdalenei, sunt de vina pentru replica la secunda:)

Culeg valurile, verii batute in cuie, pe plaja nisipului verde.

Andrei draga,
Hristos a inviat!
Hai sa-mi dau si eu cu parerea. Nu ca m-as pricepe, ci pentru ca ma numar printre prietenii tai virtuali, si trebuie sa-ti fiu alaturi la momentul marilor intrebari.
Primul vers, nu-mi prea placu pentru ca pare scris in coreana: Am pustiit o pajiște din tinerețea mea...
Restul sunt interesante, au si umor.
Strofele mele preferate sunt a 2-a si ultima.
Daca scapi de saracie, si de pisici mofturoase, zau ca ai sansa:
1-nominalizata de tine
0-de a te imbunatati sufleteste si cf. principiului Cui pe cui se scoate, sa depui votul saraciei si sa devii inger pe pamant.
Si mai stii ce-mi place, la tine?
Protestezi. Aproape toate textele tale, sunt un tipat. Vei o alta lume, deci iti pasa, si asta conteaza.
Inca o intrebare:
De ce \"o sa ma cer\"si nu: \"o sa (ma) inscriu\", sau ceva asemanator?
Ganduri bune!

Viorel,
Paunul cel umflator in pene, versus firul care ne infasoara in ghemul marelui 1, nu se poate lauda cu nemurirea ci doar cu dansul lumii pe care o putem numi, daca ne va permite Noemi: \"P_R_O_M_O_T_I_E de M-E_D-U-Z-E in sirop de trandafiri:)

Noemi,
Daca v-ati intors, este de bine. Daca nu va sunt indiferenta, este exceptional. Daca o sa incepeti sa ma criticati punctual va fi mirific, pentru ca mie, tare mult imi place sa fiu criticata cu inima buna. Evident, sunt o mare amatoare si de sugestii.
Cat despre spargerea capului in gelatina subconstientului- in care se amesteca si transparenta luninii si otravurile amintirilor de tot felul- nu este o problema. Pana la urma, capatam unul nou. Cu o minte mai limpede. Unii il numesc craniu. Stiti, eu cred ca mintea intoarsa in tarana, elbereaza sufletul, si reda pasarea zborului:)

Onorata de vizita!

Pe frunza verde
raza se-așează sfios –
nor de lumina.

Adrian Jigaranu, te rog sa ma ierti pentru ca ti-am pronuntat gresit numele.

Cu riscul de a te supara pe mine, trebuie sa-ti spun ce cred despre poezia aceasta.
Ai posta-o prea calda. Daca ai fi lasat-o un pic in asteptare, si dupa un timp, ai fi incercat sa-i dai o forma, Ioana nu ar fi avut ce sa-ti reproseze.
Deocamdata, pare o replica la secunda, la poezia SI.
Ideea de a cere senin(A), cer senin, mi se pare minunata, dar...undeva ceva nu se leaga. Parca o ai fi o poezie simtita/gandita intr-o limba diferita de cea in acre a fost redactata.
Si ar mai fi finalul, potrivit in context, dar nu foarte original, pentru ca trenuri gonind pri gari pustii au tot trecut.
Evident s-ar putea sa ma insel...dar am vrut sa fiu sa am curajul de a fi sincera cu tine.
Sper sa ma ierti.

Erika draga mea,
Multumesc pentru vorbele bune, dar, de dragul adevarului trebuie sa marturisesc: Eu nu sunt, nici pe departe, o fiinta la fel de generoasa si de frumoasa sufleteste ca tine. Duhovnicul meu stie asta, ...dar ma iarta si ma tolereaza in continuare, sperand ca intr-o zi voi auzi o bataie la usa si voi deschide. Stii de ce? Pentru ca de doctori au nevoie cei bolnavi, nu cei sanatosi. Cat despre poezie, eu cred ea este o forma de rugaciune sau blestem.
Dar despre asta mai vorbim noi. Verifica-ti e-mailul:)