carmen mihaela visalon
Verificat@carmen-mihaela-visalon
„Scientists have finally discovered what's wrong with the human brain: on the left side, there is nothing right, and on the right side, there is nothing left.”
Blogurile mele: VISALON'S weblog http://visalon.wordpress.com/ NICHITA,MON AMOUR: http://carmenmihaelavisalon.wordpress.com/ DANSÂND CU TEZEU http://1cmv.wordpress.com Salonul Refuzatilor XXI http://carmenvisalon.wordpress.com/ E-mail:kaleh.ada@gmail.com
Colinde, colinde,
E vremea colindelor,
Caci ghiata se\'ntinde
Asemeni oglinzilor.
Si tremura brazii
Miscand ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Cand scanteie stelele.
Se bucur copiii,
Copiii si fetele,
De dragul Mariei
Isi piaptana pletele...
De dragul Mariei
Si-al Mantuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatorului.
Pe textul:
„Deschide-ți ușa, Creștine!" de bodea emil felician
Multi ani fericiti si inspirati tuturor.
Sanatate&muzegeneroase va urez. Cu drag, Carmen
Oaspeti cu azur în gene
Si zapada pe opinci
Se ivira la ferastra
Cu colinde si tilinci.
Cântec leganat si fraged,
Înfloriri de ghiocei
Umbre mari tineau isonul
Albastrind pe dupa ei.
Se parea ca-n zvon de aripi
Si miros de tamâier
În colinda mi se-ngâna
Pui de om cu pui de cer.
Si cântara, si urara
Si plecara ca un dor,
Stralucea un puf de înger
Risipind pe urma lor.
Si era o pace alba, -
Ca ninsoarea, si era
O sfiala ce din stele
Pâna-n inimi tremura.
Bacii lepadara grija:
Astazi lupii tin ajun,
Porumbeii nu viseaza
Vânt de uliu capcaun.
Si zavozii si dulaii
Sa mai larmuie se tem,
Boii rumega cu botu-n
Ieslea de la Betleem.
Fa-mi-te numai ureche
Ca s-auzi, batrân pamânt:
Sus, în leagan prins de stele,
Gângureste Pruncul Sfânt.
Pe textul:
„Mereu iarna, în cercuri" de Alina Manole
http://convorbiri-literare.dntis.ro/STANESCUnov5.htm
Pe textul:
„Obiectiv și subiectiv în limbajul poetic" de Călin Sămărghițan
E vremea eseurilor care imi amintesc de eseuri. Pana la o noua citire, las ca raspuns cateva marturisiri ale lui Nichita.
> http://convorbiri-literare.dntis.ro/eseu.htm
Sarbatori fericite!
Pe textul:
„Obiectiv și subiectiv în limbajul poetic" de Călin Sămărghițan
Pe textul:
„Galaxia Agonia" de adrian grauenfels
“îmi doresc cu disperare ceva își dorește cu disperare ceva își dorește ceva anume cu disperare într-o zi a început sa-și dorească ceva închipuiți-vă acum, în chiar acest precis moment își dorește ceva cu disperare
nu contează ce”Ioana Barac Grigore
Si eu imi doresc ceva. Sa va urez sarbatori fericite tuturor, chiar daca pe unii, mai frumosi si mai talenati, ii iubesc mai mult, pe altii mai gaunosi si mai inselati de un piedestal virtual, mai putin. Una, peste alta Agonia este un fenomen, VIU pentru ca se lupta cu INGERUL. UNEORI REUSESTE SA O UCIDA POEZIA, de dragul orgoliilor marunte care promoveaza creatii marunte, alteori o resusciteaza, infuzii de sange proaspat inaltator de CUVANT. O sa recitesc eseul tau si daca voi avea ceva de adaugat voi reveni. Pana atunci mi-am permis sa fac o umila munca de documenatre si sa o plasez in subsolul paginii tale, cu riscul de a fi penalizata, pentru depasirea normei de 100 de cuvinte, ce am gasit despre Teoria lui Marshall McLuhan.
Teoriile fundamentale ale profesorului McLuhan datează de la începutul anilor 1950. Primele sale cărți, Mireasa mecanică: Folclorul omului industrial (New York, 1951) și Explorări în comunicații (Boston, 1960) i-au adus aprecierea academică în Toronto, dar au rămas practic necunoscute publicului. În 1962, cu Galaxia Gutenberg, Marshall McLuhan a cucerit un public mai larg. Această carte trata despre efectele pe care tehnologia tiparului le-a avut asupra civilizației occidentale, ca și despre efectele psihologice și senzoriale ale mediului textului tipărit.
O altă carte, încă și mai ambițioasă, a urmat în 1964: Înțelegerea mediilor. Avea un caracter sintetic și studia efectele sociale și psihologice ale diferitelor medii, examinîndu-le în ordine cronologică începînd de la cel mai vechi, comunicarea față în față. Mediul este mesajul (1967) a fost o lucrare experimentală destinată unui public ale cărui gusturi favorizau revista ilustrată mai degrabă decît textul tipărit. Mai tîrziu, teoriile lui McLuhan au fost atît de bine primite încît s-a format un întreg grup academic numit \"școala de la Toronto\".
Pe scurt, teoria lui Marshall McLuhan ar putea fi exprimată după cum urmează: Mediul utilizat pentru comunicare determină percepția senzorială, mentalitatea și activitatea culturală a utilizatorilor cu consecințe profunde asupra vieții și structurii sociale. De fapt, fiecare mediu este o extensie a corpului uman. Hainele și casele sînt extensii ale pielii noastre, roțile și șoselele sînt extensii ale picioarelor noastre, iar mediile electrice sînt extensii ale sistemului nostru nervos. Gibson utilizează și el această metaforă, referindu-se la rețeaua informatică cu sintagma \"sistemul nervos electronic extins al omenirii\".
Conform acestei teorii, lumea și gîndirea occidentală au fost dominate din secolul al cincisprezecelea pînă în secolul al douăzecilea de mediul tiparului. Tiparul a fost acela care a concentrat percepția umană asupra aspectului vizual, a educat simțul perspectivei, a impus ideile de uniformitate și linearitate care au fost utilizate în domenii precum fizica newtoniană sau linia de asamblare și, nu în ultimul rînd, a permis limbajelor standard să se cristalizeze, ducînd la apariția naționalismului și, pe termen lung, la crearea statelor naționale. Separarea netă a cuvintelor tipărite pe hîrtie, foarte diferită de șirurile de litere din manuscrisele medievale, a favorizat apariția metodei carteziene de analiză.
Totuși, \"Galaxia Gutenberg\" s-a apropiat de sfîrșit odată cu apariția mediilor electrice. A fost înlocuită treptat de ceea ce McLuhan a numit \"Galaxia Marconi\", care a adus efecte contrare. Dacă tiparul este vizual, electricitatea este în primul rînd tactilă. Dacă textul tipărit favorizează detașarea, electricitatea implică participarea. Uniformitatease transformă în diversitate. Granițele naționale sînt înlocuite de participarea globală.
Majoritatea acestor idei păreau destul de greu de acceptat la începutul anilor 1960 cînd au fost publicate. Uniformitatea produselor, a stilurilor de viață, a ideilor părea să fie suficient de puternică pentru a dura veșnic. Dar astăzi profesorul McLuhan este sfîntul-protector al revistelor de calculatoare avangardiste precum Wired, iar lucrările sale pot fi găsite în formă multimedia pe CD-ROM. Și teoriile sale vor fi foarte utile pentru abordarea mediului pe care personajele lui Gibson îl utilizează în Neuromantul.
SARBATORI FERICITE!!!
Sursa: www.geocities.com/themaddancinggod/Iacadr.htm
Pe textul:
„Galaxia Agonia" de adrian grauenfels
Transmite urarile mele tuturor celor dragi tie si evident musafirilor de pe aceasta pagina, mai les dl. Nicolae Mihai Popa. Cu drag,
Pe textul:
„Cum să așteptăm" de Bianca Goean
Inca o data sarbatori fericite!
Pe textul:
„Miez de nucă" de Ela Victoria Luca
Nu spun ca nu-mi place noul tau stil si totusi...imi este dor de vremea cand scriai poezie mai putin fizica si mai mult metafizica.:)
Oricum m-am abonat la istoria literaturii romane si astept volumul Poeziaromanaposttranzitie. Sper sa nu mai astept prea mult. Sanatate si un an bun.
Pe textul:
„hiat" de florin bratu
RecomandatPe textul:
„pas de deux" de Negru Vladimir
Pe textul:
„Ismail & Liamsi, martori-cheie în povestea ușii de broască" de dorin cozan
Sarbatori fericite. Am aflat, de la Maria Balan, 1001 de lucruri minunate despre cenaclu. Felicitari!
Pe textul:
„Virtualia VI" de Alina Manole
RecomandatPe textul:
„Jurnal de Iași" de Liviu Nanu
Sa fii iubita, La multi ani!
Pe textul:
„Gânduri asupra mâinilor înalte" de Ramona Rusenescu
Pe textul:
„trupul mierii" de Laura Aprodu
Pe textul:
„calea către" de paul blaj
Pe textul:
„anatomia fricii" de nastia muresan
Sa ti se implineasca tot ce visezi si daca iti ramane un pic de timp inverzeste si visele mele.
Pe textul:
„porțelan" de tania cozianu
Carmen
Pe textul:
„Peștele cu Periscop" de adrian grauenfels
