Poezie
Drum spre fulguire
familiare
1 min lectură·
Mediu
Sunt o trestie picurândă,
sunt un plop nimicit de furtună
si o aripa de vânt fără nume
Dorm printre unghere moarte,
mă hrănesc dimineața cu șoapte,
veghez o poezie zi și noapte
Tremur cand te ascult,
plâng din unduirea-mi deșarta
și zdrobesc patimi de zei
Mă acopăr și tac...frunzele-mi tacere sunt, iar lacrima-izvor de faptă
033.129
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Camil Camil
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 55
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Camil Camil. “Drum spre fulguire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/camil-camil/poezie/106988/drum-spre-fulguireComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ZMpoezia e fabuloasa, continua asa..cum a zis si ioana-este un stil eliptic, propune intalnirea, daca vrei datul intalnirii, ca la mihai shora..mult succes
0
CCMultumesc, Ioana. Poti sa o citesti cum iti place tie, la fel si tu, Mihai. Cand am spus ca veghez poezia m-am referit la faptul ca in acel moment versul imi era exterior, venit din afara, iar eu trebuia sa il protejez(sau cel putin asa am perceput eu sentimentul).:)
0
\'ma acopar si tac \'
a avea eternitatea si timpul este cea mai genetica zeificare , cea mai \'indisolubila fapta\'(L.Tamaris) , a avea tacerea este cea mai eterna clevetire endemica , cea mai specifica (virgula:)) cadere-decadere-recadere (corsi-recorsi) ;
imi place versiunea ta, este eliptica, este o reculegere-fiinta , cazuta in umbrele punctiforme ale analogiilor-cochilie , ale iernilor cazute frunza cu frunza , mereu cu geturi de negare , mereu cu gesturi in lacate , mereu (una dintre imaginile care imi prea prieste este insa\'veghez o poezie zi si noapte \' , dupa mine as scrie mai degraba \'vegetez prin liricele nopti\')