Poezie
nu de lupii din sângele tãu am eu teamã
1 min lectură·
Mediu
sunt învãţat cu sãlbãticiunile de salon
am cunoscut mii şi mii de pisoiaşi
cu aere de tigrii bengalezi
care nu ştiu decât sã lingã
sã se alinte
şi sã toarcã
iar de mârâit mârâie doar dupã
întotdeauna pe la spate
ca şi cum ar fi lei paralei
într-o junglã de jucãrie
iubire
nu ştiu ce ai tu în sânge
dar când te strâng în braţe
te înmoi ca o plastelinã
numai bunã de modelat castele
şi tu zici cã îmblânzeşti antarctica
apoi îţi dai pletele pe spate
ca şi cum te-ai crede cometã
şi recunosc cã asta-mi place la tine
credinţa cã mã poţi devora
cu o foamea de lupoaicã cu mulţi pui
cu setea oarbã
din sângele tãu fierbinte
de haitã tânãrã
ca pe o pradã
cu inima încã pulsândã
şi carotida larg deschisã
pe un câmp alb
numai bun de pãtat
01831
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Gheorghe Calotescu. “nu de lupii din sângele tãu am eu teamã.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calotescu-tudor-gheorghe/poezie/14187531/nu-de-lupii-din-sangele-tau-am-eu-teamaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
întotdeauna pe la spate
pe la spate sugerează deja un plan secund al acţiunii, presupunând că se cunoaşte deja pesoana pe seama căreia se mârâie
deci, doar după e redundant
poemul parcă e scris de un adolescent, asta dacă ţin seama de metaforele folosite. Doar finalul mă duce la filmele comice horror, alea în care mănânci popcorn în timp ce o gagică aleargă cu sângele ţâşnind din carotidă.
Totuşi, reţin ceva ce mi-a plăcut:
cu setea oarbã
din sângele tãu fierbinte
de haitã tânãrã