Poezie
după o noapte mai albă decât calea laptelui
1 min lectură·
Mediu
în dimineața aceasta am ceva din smokie
îmi dansează sufletul rock
și încă sunt așa tânăr și frumos
încât nu poți să nu mă-ndrăgești
știu asta nu e modestie...e poezie
dar cine să mai înțeleagă mecanismul resuscitării
în această zi de sfantul valentin
când luna plină mi-a intrat în ochi
înainte ca soarele să își arate moaca zâmbitoare
chiar cu mult înainte ca inima să reînvețe rockul
.............................
nu-mi cere luna nici alte dovezi
e de ajuns că nu dezbrac margarete
și nici buburuze nu arunc în zbor să mi te afle
te despletesc de durere cu un oftat de fericire
între două mângâieri de cuvânt și o tăcere cu subînțeles
e ca și cum ți-aș zidi umărul
cu speranța că e de ajuns sacrificiul
nu-mi cere mai mult
e ușor să-ți promit infinitul
mai greu este atunci când am doar o clipă
cât o atingere de buze
să-ți dăruiesc inima
.............................
vezi cât de crud e ziditorul
în goana lui spre măreție
răstignește iubirea si de ziua îndragostiților
doar doar într-o zi de sărbătoare va învia
001.231
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 177
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Gheorghe Calotescu. “după o noapte mai albă decât calea laptelui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calotescu-tudor-gheorghe/poezie/14044380/dupa-o-noapte-mai-alba-decat-calea-lapteluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
