Poezie
Deșertul gol
ciclul \"Lamentația Pandorei\"
1 min lectură·
Mediu
Din ochi îi curgea smoală
de i se lipiseră pașii
ca o împietrire
și ca un urlet
fără ecou.
Cu degete înfipte
în nisipul oazei,
un rătăcit al pustiului
strigă
la apa ascunsă.
Și nici umbră nu era
cât să-i astupe limba
ce mușca din spatele dinților
ca un șarpe.
Și nu era aer
să-i respire
plămânul uscat,
iar sângele i se topea
în pufuri moi
de moarte.
013.287
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Călin Sămărghițan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 68
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Călin Sămărghițan. “Deșertul gol.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calin-samarghitan/poezie/161804/desertul-golComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
de moarte.\"