Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Deșertul gol

ciclul \"Lamentația Pandorei\"

1 min lectură·
Mediu
Din ochi îi curgea smoală
de i se lipiseră pașii
ca o împietrire
și ca un urlet
fără ecou.
Cu degete înfipte
în nisipul oazei,
un rătăcit al pustiului
strigă
la apa ascunsă.
Și nici umbră nu era
cât să-i astupe limba
ce mușca din spatele dinților
ca un șarpe.
Și nu era aer
să-i respire
plămânul uscat,
iar sângele i se topea
în pufuri moi
de moarte.
013.279
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
68
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Călin Sămărghițan. “Deșertul gol.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calin-samarghitan/poezie/161804/desertul-gol

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Final de final: \"iar sângele i se topea/în pufuri moi/
de moarte.\"
0