Jurnal
pe insulă
1 min lectură·
Mediu
insula este pustie cu mine
rămășițele unui vas se-ngroapă în uitare
fără să-mi pese
ard catarge din lemn străin
și bat în bostani tam-tam-ul
pește fript
pește uscat
pește sărat
pește afumat
pește la căpătâi
nicio zi fără pește
înghit zemuri exotice înăsprite
aștept tăciunele să se înece în orizont
cu turmele lui de nori insinuanți
nu mai aud inima
pentru că răstignit pe nisipuri
privesc puzderia de licăriri
care trece pe lângă mine
într-o iuțeală măsurată în bătaie de aripi
spre un țărm însetat de mine
074.840
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Calin Derzelea
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Calin Derzelea. “pe insulă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calin-derzelea/jurnal/14033514/pe-insulaComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
e text de invidiat. Din start mă întreb dacă este. "insula este pustie cu mine", cam agramat. Și puțin inestetic "nori insinuanți"???
Poate aici ar fi poezia:
"pentru că răstignit pe nisipuri
privesc puzderia de licăriri
care trece pe lângă mine
într-o iuțeală măsurată în bătaie de aripi
spre un țărm însetat de mine"
Dar și aici descoperim logoreea.
Și mă întreb de ce steluța? Știu că poetul G.P. este exigent. De ce nu și aici?
Poate aici ar fi poezia:
"pentru că răstignit pe nisipuri
privesc puzderia de licăriri
care trece pe lângă mine
într-o iuțeală măsurată în bătaie de aripi
spre un țărm însetat de mine"
Dar și aici descoperim logoreea.
Și mă întreb de ce steluța? Știu că poetul G.P. este exigent. De ce nu și aici?
0
Da, epitetul "insinuanți" mi se pare cam nefericit ales. În rest, tocmai ce spuneam ceva de lenea spiritului. Mă rog, mult msi clar, în acest sens, s-a exprimat Ion Barbu.
0
Mă bucur domnule Pașa că v-am determinat să reacționați. Mi se părea cam pustiu pe aici. Cu siguranță e vremea concediilor, dar puțină polemică (reacție) nu strică.
0
Distincție acordată
uneori e un avantaj ca vin mai rar pe aici, asta-mi da bucuria de a descoperi cate un text ca pe o micuta comoara.
nu am ce sa reprosez si nici nu urmaresc asta, imi place cum curge, cum coloreaza imaginea prin cuvant.
simplu, ca un apus.
sau ca un rasarit.
de om.
prima strofa te atrage in a continua lectura, aproape, fara a forta nimic prin acest gest. e calm, e firesc.
apoi pestele, pestele-hrana-cea-de-toate-zilele-in-orice-forma-ar-fi-ea:)
si ultima strofa, intregind calatoria in jurul insulei-eu, cu timpul masurat in batai de aripi, drumul - speranta - setea.
mie una, e clar ca mi-a placut.
nu am ce sa reprosez si nici nu urmaresc asta, imi place cum curge, cum coloreaza imaginea prin cuvant.
simplu, ca un apus.
sau ca un rasarit.
de om.
prima strofa te atrage in a continua lectura, aproape, fara a forta nimic prin acest gest. e calm, e firesc.
apoi pestele, pestele-hrana-cea-de-toate-zilele-in-orice-forma-ar-fi-ea:)
si ultima strofa, intregind calatoria in jurul insulei-eu, cu timpul masurat in batai de aripi, drumul - speranta - setea.
mie una, e clar ca mi-a placut.
0
Mi se pare un txt foarte reușit, Pasa are ceva de comentat doar asta e masca lui pe Agonia :)
Imi plac modul în care ai reușit sa formezi unele imagini , dar le-ai adus în raza imaginativa a lectorului. "nu mai aud inima
pentru că răstignit pe nisipuri
privesc puzderia de licăriri"
Imi plac modul în care ai reușit sa formezi unele imagini , dar le-ai adus în raza imaginativa a lectorului. "nu mai aud inima
pentru că răstignit pe nisipuri
privesc puzderia de licăriri"
0
Mulțumesc pentru comentarii, sugestii și steluțe!
0

Stilul este oarecum eclectic, parcă sunt prea mulți tropi, dar cred că ocultarea necesară e bine realizată. Nu este un text pentru spirite leneșe. dar nici nu vreau să dezvălui mai mult.