Fără nume

Fulgerul s-a stins în apă Chipul de lut s-a prăvălit De pe munte la picioarele noastre Buzele ce au rostit cuvântul Rânjesc vanitatea împietrită Cadavrul timpului intoxicat de miresme Zace în ploaie Nu are cine să-l ascundă Păcat că soarta nu l-a adoptat om printre noi Dintru-nceput să-și târâie secundele Iar boala să-l macine până la Ultima fărâmă de demnitate – Să se mântuie laolaltă cu vitele TELLUS, Ed. Grinta 2012