Restituire
Privesc prin cioburi clorate. Parcă râdeam cu lacrimi unul de altul când ai ieșit. O briză caldă a trântit ușa. Hohotele au continuat în mine, coborând spre inimă, unde au înflorit rozele. Ne
somnium
somnul ca o undă rumenește pleoapele aduce visele înșelătoare îngeri înalți și reci încalecă spinarea focului și-l mână către un pământ neumblat pentru misterioase roade duhurile mă împing
pe insulă
insula este pustie cu mine rămășițele unui vas se-ngroapă în uitare fără să-mi pese ard catarge din lemn străin și bat în bostani tam-tam-ul pește fript pește uscat pește
Preludiu
Pașii somnului ridică nori de praf Sunt balauri Sunt chipuri învechite Sau poate secunde coagulate în uitare Tăcerea mă despoaie de cuvinte Mă dă înapoi apelor Zămislirea nu se mai dizolvă
Fără nume
Fulgerul s-a stins în apă Chipul de lut s-a prăvălit De pe munte la picioarele noastre Buzele ce au rostit cuvântul Rânjesc vanitatea împietrită Cadavrul timpului intoxicat de miresme Zace
Călătorie
Aud cum mă strigă viitorul; urlă chemarea prin gurile celor ce nu mă știu încă, dar mă închipuie venind călare pe un cal de negru în spume. Am poposit prea mult în spațiul acesta, tot nu mi-a
Poză cu Nichita
Și eu am o poză cu Nichita Supraexpusă la curent când ușa scârțâia pentru mine ca să intru și lui i se deschideau larg porțile ca să iasă Zâmbește Se miră Dar nu judecă Asta a fost una din
au înflorit merii
au înflorit sub geană merii din colțul lumii trimite către mine gândul încurbat în sine destupă ostiul simțirii și te-aprinde fii far în noaptea căutării dar taci nu-i loc de logos nici de
