Motto:
William Shakespeare - Macbeth:
"Stars, hide your fires !
Let not light see my black and deep desires."
(Act I, Scene 4)
Motto #2:
Calitate înainte de cantitate.
Cuprinderi nesfârșite ard,
Ploaia curge, dar nu stinge
Focul viu, pereții cad.
Toți fug speriați departe,
Apa curge peste iad,
Flăcări mor, sunt destrămate.
Din cenușă viață iese,
Iarbă
Strâns în brațe să te țin aș vrea,
Să te așez aproape de inima mea,
Să îți simt liniștită răsuflarea,
Să-mi simți iubirea, să-mi auzi chemarea.
Nicicând nu te voi mai întrista,
Crede-mă și nu
Motto:
\"Să căutăm răspunsuri în noi inșine,
Să suferim ce-avem de suferit,
Să râdem când ne bucuram,
Să plângem dacă sufletul ne doare,
Să zburăm plutind deasupra tuturor,
Să privim
Ești cel mai scump dar pe care El mi l-a făcut,
Te rog nu mă respinge și nu te îndepărta prea mult,
Fără tine în viața mea nu mai simt nici o bucurie,
Sufletul meu zboară mereu cu dor și drag spre
Din cer curge multă apă înghețată,
Peste tot se așează covor de vată.
Încet merg pe drum prin ninsoare,
Visând cu drag la zilele cu soare.
Îmi zic că respir aer de vară,
Că gust zâmbitor o
În gândurile mele te regăsesc pe tine,
Aici mereu aș vrea să fii cu mine,
Să nu pleci niciodată din viața mea,
Aș vrea să fii prima iubire și ultima.
Când viața mea nedreaptă mi se pare,
Mă
Înger cu ochii ca două vâlvătăi
Mi-ai lăsat pe suflet multe vânătăi
Dar acolo te pastrez pentru vecie
Cu răbdare-aștept iubirea să învie.
Nu pot să mă opresc să te ador
Cu tine-n minte am de
Lumea în continuu se schimbă,
Dar oamenii se schimbă mai greu,
Chiar dacă vorbesc aceeași limbă,
Nu se-nțeleg un musulman și un evreu.
Omul a reușit să ajungă pe Lună,
Însă Pământul tot l-a
Rânjeau barbar sub crucea bătută de vreme,
Oștenii, cu armele pe genunchi zăcând,
Care-au adus doar moarte și jale
În casele udate de ploile căzând.
Amarul și chinul din suflet de mamă,
Care
Destul cât m-am certat cu Dumnezeu!
Am crezut că pot fi stăpânul meu -
Cât m-am înșelat! Atât de mult!
Nici glasul nu vreau să mi-l mai ascult,
Sună atât de fals, atât de prefăcut,
Încredere să
Atâtea asfințituri
Singur am privit,
Dar singur n-am mai fost
De când te-am întâlnit.
Și-atâtea răsărituri
De soare au trecut,
Peste inima mea,
Un soare s-a născut.
Fiindcă ești a
Trec ca un alb fum nori pe cer
Eu încă te aștept și mai sper
Să-mi dăruiești o sărutare tandră
Cu gura ta dulce, parfumată și caldă.
Ape s-au scurs și munți s-au înălțat
Astfel că Timpul
Unicul vis pe care-l am
Și de care vreau să povestesc
E cel în care tu apari.
Se face că suntem pe deal,
Întinși pe pătura, sub copac,
Și cu mâna, mâna-ți căutam.
E toamnă, dar soarele
CZ