Poezie
Toamnă
1 min lectură·
Mediu
mai toamnă ca în toamna asta
n-a fost în nici o altă zi
ce fericire e năpasta
de a fi oameni și-a trăi.
mai toamnă ca în toamna asta
n-a fost în nici o altă sferă
ce dulce e acum năpasta
și fericirea ce stingheră.
o veveriță care sare
și un copil zbenguitor
toți mânjii lumii e în stare
să îi cuprindă-ntr-un picior...
mai toamnă ca acum și-aici
de mult nu am avut în dinți
sunt veveriță mânz și pici
suntem copii, suntem părinți.
că mai putem zburda desculți
în toamna asta despletită
ne spune că suntem adulți
dar și copii în clipa strictă.
mai toamnă ca în toamna asta
n-a fost în nici o altă zi
ce fericire e năpasta
de a fi oameni și-a trăi.
001.388
0