Bot Eugen Iulian

Virginia Popescu, în primul rând, mulțumesc pentru revenire.
În al doilea rând, repet, din partea mea sunt toate cuvintele...
În al treilea rând, mulțumesc pentru compliment, dar, din păcate, nu sunt chiar atât de tânăr, mâine-poimâine împlinesc 35.
În al patrulea rând, nu cred că există în lumea literară de astăzi originalitate în proporție de sută la sută, sau, altfel spus, nu cred în autorii care se consideră originali 100%, s-au care se consideră poeți născuți, iar nu făcuți, cum le place unora să afirme cu obstinație lucrul acesta.
D.p.meu d.v. originalitatea voită, care încercă să forțeze limitele poeziei și ale limbii române este o pură impostură. Nichita(dacă tot ați pomenit de el) a fost singurul căruia cât de cât i-a reușit să trecerea în domeniul lingvistic a anumitor bariere. Cum îmi spunea pe vremuri la un cenaclu de la Cluj, un autor postmodernist, dar și critic literar: nu există originalitate absolută, una fără \"rădăcini\", ori suspendată în aer. Oricât de original n-ar fi un autor, la un moment dat, el tot \"pornește\" de undeva. Adică, dacă e să scormoni în biografiile marilor autori, găsești aproape întotdeauna un punct sau mai multe de \"plecare\".
În al cincilea rând, sper să-mi găsesc calea, dar mie mi se pare mult mai interesant și incitant însăși procesul căutării, iar nu rezultatul căutării în sine.
În al șaselea rând, nu sunt atât de orgolios încât să mă jignească pe mine vorbele din poemul lui Nichita, ba mai mult de atât, poemul la care v-ați referit, îmi place f. mult. Doar că, așteptam să-mi spuneți ceva legat de textul meu și nu de cel al lui Nichita.
De poemele lui Nichita Stănescu se poate vorbi mult și bine și în afara site-ului literar agonia, la o bere cu prietenii, sau în timpul plimbării prin Cișmigiu cu-o domnișoară.
Oricum, eu vă mai aștept la mine în pagină cu păreri pertinente asupra altor texte.

Cu stimă și prietenie,
Bot Eugen

Virginia Popescu, mulțúmesc pentru trecere și semnul de lectură. Cunosc poemul nichitian la care v-ați referit. Doar că eu nu prea văd similitudini între cele două texe. Ar fi câteva cu \"Lăuntrul ochi\", însă eu aici am vrut să spun cu totul și cu totul altceva. Știu, tot ce este legat de cunoaștere și deitate, a devnit astăzi truism, clișeu, banalitate. Și totuși...

Cu aceeași stimă și prietenie,
Bot Eugen

Un text absolut inutil, cu fantome de poțiști și multe altele etc...
Cu scuze pentru o părere pertinentă...

Cu aceeași stimă și prietenie,
Bot Eugen

în care nu găsesc mai nimic interesant. Eu, personal, am citit la autorul de față, texte mult mai incitante. Nu mai am nimic de spus, toate comparțiile și metaforele din text, sunt perisabile. Aveți un typo în versul al 8-ulea-
-plantație-. Apoi, insertul de la sfârșit, cu Virgil Mazilescu, este absolut inutil. Un poem slăbuț.

Cu aceeași stimă și prietenie,
Bot Eugen

pe care l-am citit cu interes. Deși este încadrat la secțiunea în proză, găsesc în el și poezie:

\"avem între noi alte grădini, putrede, locuri funebre\"

\"trec în hohote convoaie de fantome și nu știm dacă lagărul este în urma lor sau a noastră\"

\"umerii nu sunt de ajuns pentru resturi de sentimente, rupem crengi, buruieni, gândurile noastre bezmetice, felul meu de a nu vorbi...\"


Ultimele trei rânduri sunt cele la care am rezonat în mod special.


Motto-ul extrem de sugestiv.

Cu stimă și prietenie,
Bot Eugen

\"sunt dragonul din paharul cu bere
gest constant adâncit în scrumieră\"

\"icnetele morilor de vânt
în podul palmei \"

\"media la dorință-neîncheiată\" - versuri care mi-au atras atenția în mod special

Am lecturat cu interes

Cu stimă și prietenie,
Bot Eugen

Am lecturat cu interes. Mi-a plăcut ideea unei aripi infipte in trup, care nu mai poate să zboare.Aș renunța la cuvântul \"dureros\".
\"și-a lăsat în mine
o aripă
înfiptă adânc

ca o seceră\"


Cu stimă și prietenie,
Bot Eugen

bine ales, în strânsă corelație cu textul, în special cu finalul.
Prima strofă mi-a plăcut în întregime, apoi în str.2-comparația-
\"ții pumnul sub pernă
ca pe un pistol\",

pe urmă
\"musca aceea care ți-a intrat în cameră
s-a făcut lumină
și a ieșit prin geam\"

Am lecturat cu plăcere.

Cu stimă și prietenie,
Bot Eugen

nu înțeleg ce legătură au biscuiții cu textul tău, tot așa cum n-am înțeles ce vrei să insinuezi cu întrebarea pe care mi-ai dat-o?
în com-ul meu, m-am referit strict la textul pe care l-ai postat?
Oricum, consideră că aceasta a fost prima și ultima intervenție pe textele tale.

Multă inspirație în continuare.

Cu aceeași stimă și prietenie,
Bot Eugen

Am rezonat în special cu partea finală a textului, începând de la - am mâncat grahamu ăsta - restul poemului, pare fragmentat. Cred că, dacă ai rescrie partea de început a poemului și ai mai condensa un pic discursul, tăind din lungimea textului, i-ar da o altă înfățișare.

Am lecturat cu interes,

Eugen Bot

Virginia Popescu, am lecturat cu plăcere .
Primele două haiku-uri mi s-au părut extrem de expresive.u

Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot

Ștefan Ciobanu, am citit cu plăcere poemul. Deosebită mi s-a părut strofa:

\"zgomotul apei se mutase
cu tot cu bagaje
în el
inima i se zbătea
ca un pește pe uscat
cu gândul la vecinul care uitase
apa deschisă\"

dar și finalul-cu \"barca\".

De asemenea, faza cu \"magnetul\" de la începutul poemului, îmi pare a fi una reușită.

În versul

\"plămânii lui deveniseră
doi bolovani numai buni de stors\"

aș înlocui \"bolovanii\" cu ceva mai sugestiv.

Am lecturat cu interes,

Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot

Adam Rareș-Andrei, am lecturat cu plăcere poemul tău. Am găsit în el imagini și expresii care care mi-au stârnit interesul, ca de exemplu:

\"mă simt ca un braț de macara ce adună în caniculă cadavre de blocuri
mă orbesc ghearele dorului de tine:\"

\"ne facem iubiți cât o secundă de trudă
și apoi nu ne mai naștem un an.\"

precum și ultimele două strofe în întregime-

\"câteodată devin abstract
și alunec în minte ca un săpun printre degete
și fac din toate gunoaiele un vultur cu penele bandajate
el vine cu plicul
vine cu iulie...

peste câteva zile vreau să-mi operez destinul
să-mi asasinez culorile.\"


Te mai citesc

Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot

\"\"

am citit cu interes poemul dumneavoastră.
Mi-a plăcut ultima strofă. În str.2, deranjează urechea repetiția cuvântului \"desculți\". Strofa 1 și 3 mai pot fi lucrate un pic.

Cu stimă,
Eugen Bot

Domnule Teodor, am citit poemul cu plăcere. Am rezonat în special cu ideatica și mesajul din str. 1.


\"doar lumina împachetată
între pleoapele abia deschise
pâlpâie obscur
în cameră un labirint
de vise neterminate
așteaptă clipa prin care
te strecori în zi\"

Aceste versuri le consider a fi de suflet.

Într-un limbaj frust, ultimele 4 versuri reflectă o anume indispoziție asezonată cu o stare de lehamite și plictis. Cred că fiecare din noi, are cel puțin o zi pe săptămână când reacționează astfel față de tot și de toate.

Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot

Deși nu mi-am încercat puterile în acest gen de scriere, din când în când, totuși, citesc cu plăcere sonete scrise de alți autori de pe site, ori de către cei consacrați. Sonetul îmi pare scris fără cusur, respectând toate regulile prozodiei-ritmul, rima etc. Am sesizat și eu ludicul și ușoara autoironie din poezie, care, de altfel, vă sunt aproape caracteristice- indiferent dacă e vorba de proză sau de poezie. Am citit cu plăcere întregul sonet, dar preferatele mele sunt ultimele 6 versuri-care conțin expresii și idei originale.

Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot

Un poem diafan, plăcut la citire, care transmite un sentiment de singurătate, chiar dacă e transmis la modul implicit. Mi-au plăcut în mod special faza cu verificarea căsuței email, precum și ultimele două versuri:

\"duc mai departe toată muzica imprimată pe corp
ca o punte din sunete spre buze încă neatinse\"

Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot

Dana Banu, ca întotdeauna, e o încâtare să te citesc și să te ascult.
Un poem cursiv, ultimele două versuri, destul de sugestive, trag greu la cântar.
Mi-au plăcut de asemenea-prima strofă în întregime și ultimele două versuri din ultima strofă, cele despre frig. Chiar dacă știu că nu modifici în text decât extrem de rar,
aș avea totuși o sugestie- în str.1, la ultimele două versuri, mi se pare în plus
\"pe îndelete\" și în ultimul vers- repetiția lui \"atât mai ești\":

\"atât mai ești un cuvânt rostit literă cu literă
un funigel ascuns într-o rază de soare\"


O zi bună îți doresc

Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot

Ioana, mișcător acest poem dedicat mamei. Și tocmai deaceea vin cu câteva păreri și sugestii.
În str.2, dacă e vorba de fustă petrol, atunci trebuie pusă o cratimă între cele două cuvinte. Ori, se poate fără cratimă, dacă spui fustă de petrol.
Apoi, în ultima strofă, discursul poate fi ușor simplificat.
De exemplu:

\"acum își privește tăcut nașterile
așteaptă să se stoarcă soarele din apa crăpată
gândind cum sângele ei
va înverzi\"

Oricum, am lecturat cu plăcere

Te mai citesc

Cu stimă și prietenie
Eugen

Primele trei versuri și ultimele trei versuri sunt cele la care am rezonat în mod special.Bună ideea din final, cu mai multe înțelesuri. Ea (ideea din final) este atât de generoasă în semnificații, încât ar putea constitui un micropoem în sine,
ori poate fi un punct de plecare pentru un alt poem.
Am lecturat cu plăcere,
Eugen Bot