Bogdan Nicolae Groza

acum daca tot m-ai starnit cu \"aparitiile\" tale, (auzi la ea, 12) :) te voi contra, in consecinta, de 12 ori. am zis ,am zis :)))

avaritii (2)

radem o lamaie peste tortul aniversar
in doua lingurite de argint
si in timp ce topesc zaharul candel
pe clape de pian tu canti din amintiri
frero jaca, frero jaca, dorme vu, dorme vu

imi surazi sagalnica, cu privirea lacoma
atintita pe tort
si ma intrebi visatoare,
cand rastorni crema peste blat

e tre bien, spui dupa ce gusti din el

dumnezeu iar iti creeaza in 33 de simturi
alte arome...
aminteste-ti de tortul asta, costisitor,
pana la aniversarea urmatoare

pe langa textul absolut fara nici o valoare estetica, mai lasi si cititorii in ceata cu versuri de genul: \"simțindu-se cățea încălecată\" dupa ce mai sus ai folosit cuvantul \"am simtit-o... Daca tu inca n-ai \"incalecat-o\" cum de ea se simtea ca o catea incalecata. De cine anume> Sau era menaj in trei? Apoi, curios nevoie mare sa afli cum miroase o femeie arunci, de dragul rimei, cuvintele \" peste,deste ,cleste\" Finalul e absolut banal Si daca tot ai fost curios s-o mirosi, mai trebuia s-o si gusti, si sa ne spui si noua ce gust avea. Tot de peste,deste, cleste?
Un text fara nici o valoare estetica. Parerea mea.

\"noi ne mandrim cu al tau nume\" zici tu idealista. din pacate Eminescu este si hulit, contestat, catalogat de unii ca poet minor, sifilitic, etc etc. Important e ce ramane in urma vietii omului. Cei care-l contesta pe Eminescu isi contesta propria lor neputinta, si atunci de invidie sau din prostie,chiar, afirma ori de cate ori au ocazia ca lor nu le place Eminescu, ca nu-l inteleg. E normal, fiecare poet are cititorii lui. Acum in moda poeziei postmoderniste in care abunda in texte cuvinte apartinand unei parti anatomice a omului, e ciudat sa afirmi ca-ti palce Eminescu.
Tu ramai asa cum esti, aducand mica ta oda celui care a lasat in urma o opera carenici pana la ora actuala nu e studiata in intregime.

intre dolar si euro
ai de ales uneori prima moneda
o alta avaritie...

lasi banii in portmonee albastre
strecori maruntisul in buzunarele care-ti sunt
semicusute
si treci pe langa supermarket nepasatoare

intre ciocolata amaruie si acra lamaie
iti numeri paralele inlacrimata
ca nu-ti ajung banii pentru satisfacerea mofturilor
cand aduni bani pentru ciocolata
ceilalti, din portofel, incet dispar...

cantaresti fiecare leut in mana
si masuri cu privirea stanga
valoarea monedei de zece bani
pana cand se intuneca afara
si in palma ramanand izvorul secat al banilor



Dora, am schimbat doar o litera din titlu, in loc de v am pus p si astfel, in ton cu titlul am scris o contra. Sper sa nu te supere leul asta desi greu totusi rahitic. Ca daca te supara ii vin eu de hac :))

trandafiras, ma bucura trecerea ta pe la mine.Frumos spui tu ca \" Cine poate trage linia între trăirile ei și ale lui, decât cei care se lasă, atât de frumos, imobilizați?\"
Te mai astept pe pagina mea.

Dana, ma bucur ca ti-a placut poezia. Si daca se \"indragosteste\" cu atat mai bine pentru amandoi, nu crezi? :)) Pentru ca ea se va lipi instinctual zi dezi de mine si eu, inevitabil voi ramane in trairile ei, si ale mele, bineinteles, chiar daca mai fac mofturi :))
Lucia, ai intuit bine, e o prefacere ca raman rece si tocmai aici e cheia. Pentru ca numai asa jocul erotic poate fi incitant, viu, amuzant. E de fapt un joc. Eu ma fac ca nu o sarut, ca nu ma gandesc la ea, si tocmai de aceea ea ma incita si mai tare, sarutandu-ma si imobilizandu-mi ultimul punct din refugiul meu
multumesc pentru trecerea voastra

Privirea ei crucisa cauta un vartej
pe unde surfistii sa taie curajosi apa
ea era o simpla turista ajunsa intamplator la mare
si simtea cum sangele ii ardea dupa stanci plate
paote ca inima ii batea tare
si ochii, cu rimel albastru, se dadeau peste cap
a flirt pentru frumosii nebuni ai apelor

poata doar cand vine luna ii va aduce cineva irisi
in oranj sau in rosu, cochetand la fel de dulce
poate ca tanjeste dupa prime nasteri
odata cu aparitia stelelor
sau poate ar dori o aventura in apa unde nu poate pieri
stiind ca inoata foarte bine
si sa arda acolo, pe covor de scoici
o ultima iubire inainte de a i se termina concediul

mai lasa-ma o noapte sa visez cu tine
ii spune ea unui pretins salvamontist
prelinge-te din mine si ramai in \"digurile-mi\" calde
macar pana la ziua si chinuieste-ma iar si iar
de sapte ori pana inima mi se sparge de fericire...
si nu malasa sa ma las de iubire....

Ea se trezeste din visare
cu pielea toata arsa de soare
in jur nici un barbat mai de soi
numai pensionari straini veniti in vizita
pe litoralul nostru.

:))) Dora, am dat si am luptat, am luptat si am dat si uite unde am ajuns, la furtuni intr-un pahar cu apa. Si ca ai pomenit de bata ,nu-i asa ca am dat cu bata in balta? (pentru a prinde peste, desigur. :))) Faina-i contra ta.
Esti invitata oricand sa ma contrezi pana imi ies cucuie de la batele luate peste cap :))

Elia, m-as fi bucurat daca ma contrai. :)) Multumesc de comentariul tau si fie ca niciodata usile din tine, din mine sa nu se blocheze si sa fim nevoiti sa folosim speraclu sau gura de lup.
Ioane, iti multumesc pentru sugestiile tale. O sa vad ce si cum sa fac. Ma onoreaza trecerea ta pe pagina si te astept oricand cu placere.
La buna re/citire

Licurici, multumesc de gandurile tale si iarta-ma daca\"ti-am dat de lucru\" :) Te mai astept pe la mine
Ioane, comentariul tau ma onoreaza.Ai dreptate in ceea ce spui.Am sa modific pe ici pe colo si o sa-i dau o noua forma. Numai timp sa am. Ne mai recitim. Multumesc de tot.

O violeta, cu o brandusa si cu o papadie, interesante culori imbinate de tine ;)
\"mi se-ndreaptă parcă un vânt galben spre aripă
departea aceea se făcea iubire și nu mai pleca înapoi\" un vant galben, prietenos, iti insoteste zborul spre iubire si cu cat te apropii de acea departare, cu atat ai impresia ca ea se indeparteaza iar, DAR E NUMAI O IMPRESIE DE ARIPA.
In rest, zborul tau e unul interogativ, usor revoltator, usor trist. De aceea spui tu ca \" e trasă acum de păr ușa minciunilor peste seară
ca și cum numai de la etajul nouă în sus
am putea desena îngerii
nu pe pământ
și ni s-ar număra viețile spre niciunde\" Senzatia ca nuami de la etajul noua in sus se pot desena ingeri e o iluzie. Se pot desena ingeri si stand pe sol, atata timp cat gandul, cat spiritul zboara nestingherit peste tot.

Cristi, frumos ai descris prima ta \"vizita\" la Eliad, cred ca si eu as fi avut emotii la fel de mari, chiar daca-i cunosc pe unii dintre cei descrisi de tine mai sus.
Poate ca intr-o buna zi, cine stie, voi fi si eu acolo. :)
Te rog mult ai grija la editarea textelor. Sunt cateva greseli de typo si in special o mare greseala care sper s-o remediezi \" Mai impresionat, domnule Despot\" M-ai impresionat... Nu ti-o spun ca un repreos sau pe un ton de superioritate insa o asemenea scapare ortografica trage mult in jos textul. Si mie mi s-a intamplat, am fost de asemenea atentionat, si altadata am fost mai atent :)
Mult succes in continuare.
Cu prietenie
\"cel care bodoganeste des\" :))
adica Bogdan

Ioane, intotdeauna trecerea ta pe la mine ma onoreaza. Am despartit strofa a doua in mai multe parti, insa fara a-i schimba forma pentru ca am dorit sa zic ceva cu fiecare cuvant pus acolo.
Multumesc pentru incurajari si pentru comentariul tau si te astept pe la mine oricand.

da, ai scris bine ca \"după amiaza Dumnezeu ațipește pe când\" deoarece in orele amiezii Dumnezeu doarme putin, si tot universul lucreaza fara el pentru o clipa.
poate ca abia atunci si sinucigasii se pot tavali in praful alb al uitarii fara sa dea la nimeni socoteala. Apoi descrii evenimentele in acele nanosecunde cand Dumnezeu atipeste : \"se sparg conducte cu disperare\", sunt naufragii, trenuri intra in gara scrasnind etc etc.
Un text cu multe simboluri, bine construit.

lA MULTI SI FRUMOSI ANI! Sa ai parte de iubire, fericire si prieteni trainici si buni :)

Vladimire, multumesc de parerea ta, oricand esti binevenit la mine, in \"apele mele\" si am sa analizez sugestia ta.
Ela, cat timp visez eu si ma imbat cu apa rece, tu razi in hohote cat iti doreste inimioara. :)) Ca daca ma trezesc din visare si vad ce si cum e pe uscat, adorm la loc :)))))
Multumesc pentru revenirea ta tonica :)

indoindu-ma, contorsionandu-ma printre stele
intre constelatii cu nume de femeie
sfasii timpul cu dintii
fara nici un adapost impotriva luminii
nu te iarta nici tremurul degetelor
cand tii intr-o mana soarele
si in alta luna de o parte, de un colt

pe pleoape umbrele norilor
nu mai asculta daca nu le-ai hasurat diminetile
ca pentru o ultima coperta din \"femeia azi\"
si tot asa,
din rasfat in dezvat
primele dimineti ce-ti intorc paginile
sunt cele in care iti lasi la pastrat
punand deoparte,
scrierile viitoare

Ela, am incercat o contra vesela, pornind de la capatul primei strofe si urcand inspre primul vers. Ce-a iesit asta... mananci :)))

Ela, nu-i fi tu cumva o sirena nurlie, cu dulce palarie? :))) Contra ta nostima si comentariul tau m-a facut sa rad cu pofta, dar si sa imi doresc sa merg la mare unde, asa cum ai sesizat tu
\" fetele des ies la racoare
se duc sa scalde
se duc sa se bronzeze
mereu sa se dsitreze
ca niste sirene\" :))))

Multumesc de doza de buna dispozitie pe care mi-ai dat-o

loredana, nu-i cazul sa ma afund in alcool atunci cand am o stare de melancolie. Dimpotriva, deseori ma imbat cu apa rece, dar asta e o alta poveste :) Multumesc pentru gandurile tale, postate aici.

Madalina, sugestiile tale sunt binevenite. Voi face modificarile propuse de tine la o noua revizuire a poemului. Poezia asta a ramas nefinisata, am sa ma intorc asupra ei. Multumesc mult de comentariul tau.
Nancy, cum sa ma deranjeze contra ta. Dimpotriva, ma bucura nespus cand ma contreaza si altii. Da, intr-un fel ai prins mesajul poeziei. Multumesc pentru tot si te astept oricand pe pagina mea.
Anana frumoasa remarca ta de final. Partea dreapta ma va trada, din cauza ca e prea umana. Multumesc de gandurile tale.