Poezie
Pneumonie atipica
1 min lectură·
Mediu
n-am inteles decat tarziu de ce tu,
cu o violenta iesita din comun,
deschideai
usile capitonate
ale sufletului meu.
aveai urgenta nevoie de aer,
vroiai sa te simti sigura,
libera,
departe de orice spatiu inchis
existent intre noi doi.
ermetismul meu
te scotea din minti,
te panica,
te sufoca,
si intrai intr-un sevraj inspaimantator.
abia atunci mi-am dat seama
ca suferi de claustrofobie cronica.
Si te-am lasat, (ah, ce greseala fatala)
sa dai cu mine de toti peretii
sa-mi spargi ferestrele interioare
ca tu sa ai aer,
spatiu
si libertate de miscare.
din cauza ta
m-am ales cu o pneumonie atipica
de fiecare data
cand pleci,
sufletul meu,
cuprins de friguri,
aiureaza
si nu mai suporta
usile inchise
044.756
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bogdan Nicolae Groza
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Bogdan Nicolae Groza. “Pneumonie atipica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-nicolae-groza/poezie/99384/pneumonie-atipicaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BGai dreptate, e o repetitie suparatoare a cuvantului \"usi\" am sa modific
0
DBUsor ironic, textul ascunde suferinta si incertitudini, e iubire pe marginea prapastiei sau numai filtrarea fericirii in doze mici, homeopate. Intru sfidarea ermetismului, cu o respiratie larga, soresciana, oarecum ironic-descriptiva, poezia vindeca si mangaie, chiar si asa, cu acidulatiile gen: \"sevraj, pneumonie atipica, claustrofobie cronica\".
0
BGdaniel, multumesc de comentariul tau pertinent, ai spus exact ceea ce se ascunde in poezie. Te mai astept pe la mine.
0
deschideai
usile capitonate
ale sufletului meu
Si te-am lasat, (ah, ce greseala fatala)
sa dai cu usile mele de toti peretii,
sa-mi spargi ferestrele interioare
Din cauza ta
m-am ales cu o pneumonie atipica-
de fiecare data
cand pleci de langa
sufletul meu
cuprins de friguri,
aiurez
si nu mai suport
usile inchise