Poezie
Sunt un fantomatic fum...
1 min lectură·
Mediu
Pustiu e sufletul meu...
Pustiu si neinteles.
Am ajuns sa nu mai cred in Dumnezeu,
Am ajuns sa cred ca n-am de-ales,
Si ca trebuie sa fiu mereu singuratic
Si fara un suflet cald aproape...
Am devenit demult un om fantomatic
Ce apar si dispar, in aer, pe sub ape...
Am ajuns demult un mizantrop
Ce doar tristete am in mine...
Si mi-am umplut sufletul cu atata potop
De nori cenusii si de funingine
Incat nu ma mai recunosc acum
De-atata ceata densa si jilava...
Am devenit demult un fantomatic fum
Ce si-a facut din focul lui launtric
O toxica otrava.
02.01.2003
063.339
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bogdan Nicolae Groza
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Bogdan Nicolae Groza. “Sunt un fantomatic fum....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-nicolae-groza/poezie/33134/sunt-un-fantomatic-fumComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
He he ce bine scrie prietenul Aleks.Bogdane mie imi place mult poezia ta in care spui ca vrei sa dai lumina orbilor si solitarilor...splendida ideea.. de fapt eu sunt unul din solitarii aia care au nevoie de lumina poate imi dau cei de la societatea de energie electrica, am glumit la revedere
0
poezia asta cazu pe sufletelul meu!
cam atat de zis! si Un an nou ferict! sau deja nu se mai spune? :))
cam atat de zis! si Un an nou ferict! sau deja nu se mai spune? :))
0
Va multumesc tuturor pentru aprecieri.sa incep in ordine. 1.Aleks, varianta ta este foarte frumoasa.Imi face o placere deosebita sa te citesc ori de cate ori am ocazia. Poate, voi folosi unele idei exprimate de tine in alcatuirea unei/unor poezii viitoare pe care intentionez sa le scriu.(asta numai daca imi vei permite sa folosesc ideile tale, deoarece tu esti autorul lor). Iti multumesc ca existi si prin tine sufletul meu devine mai candid si mai pur.
2. Domnule CatalinPopescu. ori de cate ori veti dori lumina mea eu o sa va dau cu multa buucrie.Insa acum sunt si eu intr-un semiintuneric periculos si parca am nevoie de lumina de la altii.In momentul cand voi avea iar lumina in interiorul meu va voi oferi neconditionat lumina mea.
3. Emilio. ma bucur ca poezia mea iti place si iti urez si tie un an nou cat mai imbelsugat.
4.albastru 27 Paradoxal ,dar si mie imi place mai mult varianta lui aleks. Multumesc de aprecieri tuturor.
2. Domnule CatalinPopescu. ori de cate ori veti dori lumina mea eu o sa va dau cu multa buucrie.Insa acum sunt si eu intr-un semiintuneric periculos si parca am nevoie de lumina de la altii.In momentul cand voi avea iar lumina in interiorul meu va voi oferi neconditionat lumina mea.
3. Emilio. ma bucur ca poezia mea iti place si iti urez si tie un an nou cat mai imbelsugat.
4.albastru 27 Paradoxal ,dar si mie imi place mai mult varianta lui aleks. Multumesc de aprecieri tuturor.
0
Ma bucur ca v-a placut si varianta mea:)
Bogdane, e a ta acum(ti-am facut-o cadou:) si poti sa folosesti imaginile fara probleme;)
Aleks
Bogdane, e a ta acum(ti-am facut-o cadou:) si poti sa folosesti imaginile fara probleme;)
Aleks
0

Sufletul meu e pustiu, atat de pustiu...
Incat pot trece prin lucruri fara sa ma ranesc,
Fara ca dezacordatele corzi ale sufletului
Sa rugineasca pe fruntea-mi unsa
Cu mirul de duminica dimneata.
Am ajuns sa cresc in mine, adanc,
Cu crengile-nfipte spiralat in calcaie,
Nu mai pot deosebi verdele de albastru,
Vad lumea cu susu-n jos,
Si mai mereu ajung dincolo de mine;
De tot ce-am incercat sa fiu candva.
Am ajuns sa cred ca nu mai exista umeri
Ca mi-a fost dat sa fiu mereu singur,
Sa-mi curat aripile pierdute pe sub umbre.
Eu niciodata nu m-am inteles cu timpul,
Mereu spargeam clepsidrele in sticla ochilor,
Si niciodata nu-mi parea rau ca devenisem un om fantomatic,
Ce apare si dispare respirand prin vitralii de apa.
Sufletul meu e un simplu potop,
Paianjenii spanzurati ii stau in cale
Si bat la usa sufletului meu negru
Crestat in coada unei balene de vant,
dar eu raman un fantomatic fum...