Poezie
pneumografie (1)
1 min lectură·
Mediu
această înăbușeală din mine
digeră aerul până la sânge
un punct crește anevoios sfâșiind pleura
las târâte brațele ...
revoc pumnul anihilând degetele
citoplasmic refac din nopți jupuite
umbre
stări
vise
dimineața își expectorează fetușii morți
în formă de melci
doar eu mai inspir candid
porții duble de moarte volumetrică
mai spre inimă
plânge cu sughițuri
o venă orfană
002.163
0