Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cazon pe sant

experiment - contrapoezie dupa \" Sotron pe lant\" de Daniel Bratu

1 min lectură·
Mediu
vin militari pe care doar luna ii stie
cu capete tuguiate precum un ou
si-n seri de august ei beau razachie
si la protap se frige un bou
un copilandru ramas mai la urma
cu ochii mici si tare vicleni
se face ca fluiera, ca la o turma
pandind la boutul rumen
si simte cum foamea-l apasa, ehei!
stomacu-i se strange perfid, agasant
vin brumariu este, numai sa tot bei
se-mbata toti militarii din acel desant
in noaptea senina cand toti dorm inca
s-apuca baietul si boul-l mananca
033.332
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
88
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Bogdan Nicolae Groza. “Cazon pe sant.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-nicolae-groza/poezie/155565/cazon-pe-sant

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@daniel-bratuDBDaniel Bratu
merci, BogdaNicule voinicule :),

idilic cazon, cu șmecherul trupei în prim și plin plan, umor de situație, transmisie a imaginilor cu acuratețe de pictor peisagist,
text cu haz neîndoielnic, doar cu unele mici fisuri pe la partea prozodică, foarte ușor de îndreptat, într-o variantă(contră:) fără pretenții, dar mai aproape de “melodia” sonetului:

Bouțul … “cranț”

Vin iar militari, când doar luna îi știe,
țugui au drept cap, lustruit ca un ou
și-n seri de zăduf ei beau crunt razachie,
pe când la proțap li se frige un bou.

Copilul de trupă, rămas mai la urmă,
cu ochii săi mici, dar vioi și vicleni,
le cântă din fluier, ca baciul la turmă,
pândind la bouț, ca un hoț de pomeni.

Și simte cum foamea-l apasă, ehei!
stomacu-i se strânge perfid, agasant,
pe când vin roziu, prea făcut să-l tot bei,
învinge soldații, zdrobiți, din desant.

Când toți dorm în noapte și noaptea-i adâncă
s-apucă băietul de bou`. Și-l mănâncă…


Puiul de moroșan (contră galinacee)

Treceam cu mașina prin satul de munte,
la garduri, mătușe mișcau din broboadă,
precum Kelly Grace, cu eșarfe cărunte,
dresau praful scos de sub roată pe stradă.

Strigau să opresc, dar treceam înainte,
ca prințul cel mândru, atras de culoare,
când iată, un pui alb lunar, ca un dinte
sta-n drumu` înfipt cătră Baia cea Mare.

“Piei drace”-am strigat, violent cu-a mea frână,
oprind la un puf de a-l face papară
și-am dat să-l lovesc cu o piatră din mână
când … “tzoc!” m-a țucat și mi-o dat “aviară”…

Morala-i cu-n pui (mititel) moroșan:
mai bine îl calci, decât stai bo(u)lovan.
0
@daniel-bratuDBDaniel Bratu
subtilul “puiului de moroșan”:

păi, după pui de moroșan,
după pui de moroșan,
să nu dai cu bolovan,
să nu dai cu bolovan.
că, dacă l-oi nimeri,
că, dacă l–oi nimeri,
vai de capu` tău o hi
vai de capu` tău o hi

0
@bogdan-nicolae-grozaBGBogdan Nicolae Groza
Daniele,
Multumesc pentru contra galinacee, :)) si te invit sa ma contrezi si tu la poemele mele.
Asa e, dupa pui de morosan sa nu dai cu bolovani ci cu...bani :))

Multumesc pentru buna dispozitie pe care mi-ai creat-o.
0