Poezie
...
gravitez în jurul axei proprii
1 min lectură·
Mediu
risipit în tentații dosnice. josnice. într-o dualitate a firii.
gravitez în jurul axei proprii. când sus, când jos.
credincios abandonării mele. cînd jos, când sus.
fără remușcare. îmbrățișez mituri și fantasme. împrumut de la moarte
coasa. vreau să tai otava care-mi crește tot mai înaltă.
tot mai încîlcită. tot mai stingheră. în ciotul meu de viață.
deasupra capului zboară păsări negre. unde sunt oare porumbeii albi ?
nici un ecou, nu-mi străpunge auzul. nici un răspuns. doar amintiri disparate.
doar strigăte inutile. amărăciune… deznădăjduire… iov contemporan.
pe pielea mea au crescut hieroglife. of doamne, în ce parte a lumii e paradisul?
dar abisul? parcă mi-ai spus să nu disper ci să sper. la ce? în ce? cu ce?
risipit în tentații dosnice, josnice, gravitez în jurul axei proprii.
când sus. când jos. când jos. când sus. credincios în necredința mea.
și fără nici o re-mușcare.
023.195
0
Mi-a placut asta in mod special:
\"credincios în necredința mea.
și fără nici o re-mușcare.\"