Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

​Après le rampage – scenariu pentru tatuatorul meu hipoacuzic

2 min lectură·
Mediu

Je t'aime et je t'attends

de vorbă eu și feriga atât cât să nu am secrete,

dar nici să nu par utilizator de latinească vulgară,

chiar dacă uneori începeam prin filix

și conchideam prin: respectele mele, iarbă a șarpelui

făceam ochi de lapte bătut, și ridicam privirile

de la iarbă, evident că putea fi nu o ferigă, ci un

prezervativ folosit; din considerente pastorale

alesesem eu feriga


lumina e multă și arde și lasă bare de cod

pe sistolă și umbra lor pe diastolă, gem muezinii

semn că s-a scumpit tonul ceea ce pune mulți

agenți federali pe liber, își iau enigma și dau să și-o

bage în buzunarele cusute, viața s-a schimbat,

mă obișnuisem cu tine brunetă și acum ești

blondă, vopsea cremă cromoplatin în 12 nuanțe

de la negru pînă la blond cendré, vizitez un

lactobar pentru că pot, dispun de sistem digestiv

nou cu inspecție tehnică făcută de un estet.


mă urc într-un ferrari testarossa, cobor la prima

am sânge în instalație, servesc de model lui nemțoi

fără să mișc un deget, născut sub o zodie care

se face simțită numai la viraje bruște de transalpina

care până la urmă vor penetra geamul securizat al

domului, am două ouă, lapte și o baghetă, afară

a început să ningă cu parmigiano reggiano, iar eu

nu m-am hămesit deloc, am umplut doar o punguță, mai

ales că autoritățile au fost din nou luate prin surprindere.

în pragul tău se aud colinde, aragazul e pornit.


Pour avoir l'illusion de ne pas vivre seul, spun coborând

din nou privirile, la ceea ce știam că e ferigă, cineva

arsese iarba cu insecticid ca să nu mai depună travaliu

cu motocositoarea, în rest, totul era neschimbat, aceleași

personaje, aceeași podea, o lumină discretă de la ppc,

reflexe normale de micțiune sincronizate perfect cu

ploaia torențială a lui purcărete și ea, blonda vopsită

zăcea covrig pe scenă, ca o cățea căreia, nemilos,

un pretendent cu chitară îi extrapolase visele călduțe

de cămin, patiserie fierbinte și gângurit în ajun

de crăciun, nins artificial dar salvator pentru mine, ciclicul.

06665
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
343
Citire
2 min
Versuri
40
Actualizat

Cum sa citezi

Bogdan Geana. “​Après le rampage – scenariu pentru tatuatorul meu hipoacuzic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-geana/poezie/14194002/apres-le-rampage-scenariu-pentru-tatuatorul-meu-hipoacuzic

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@sergiu-burlescuSB
Distincție acordată
Sergiu Burlescu
tapiserie densă de imagini suprarealiste, ironie tăioasă și melancolie subtilă, care navighează între intimitate și alienare, între cotidian și absurd. versurile se țes cu o voce care pendulează între confesiune personală și observație detașată, ca un dialog cu feriga – un simbol pastoral, dar și o metaforă pentru fragilitatea relațiilor și a iluziilor.
Poemul juxtapune elemente organice (feriga, iarba, laptele bătut) cu imagini moderne și consumiste (vopsea cremă cromoplatin, Ferrari Testarossa, zăpadă de Parmigiano Reggiano).
Ninsoarea artificială cu Parmigiano e o imagine memorabilă, combinând absurdul cu o poftă neîmplinită, ca o foame existențială.
Poemul prinde în plasa lui de imagini contradictorii: e cald și rece, comic și tragic, intim și distant. E ca o plimbare printr-un peisaj urban post-apocaliptic, unde iubirea e un aragaz pornit în prag, dar zăpada e din brânză rasă, iar feriga – singurul martor – e arsă cu insecticid. La recitire fiecare vers ascunde o altă fațetă a deziluziei.
Un text puternic cu imagini inedite și memorabile.
0
@bogdan-geanaBG
Bogdan Geana
mult. Şi după o asemenea pătrundere a textului simt nevoia sa dau ceva din casă, pentru că oricât ar părea de generaliste, textele pe care le scriu se inspiră din ceea ce am trăit sau trăiesc. Într-o vară, revenit la țară unde avem o casă, ai mei fiind urbani prin excelență, am avut o surpriza. Toată iarba din curte era pârjolită cu insecticid. De tata. Deşi ii luasem motocositoare, numai că el găsise mai simplu să facă aşa. Tata îmbătrânise...
Acesta este un sentiment puternic.
0
@sergiu-burlescuSB
Sergiu Burlescu
Aici se contopește viața reală cu poezia: o întâmplare neobișnuită se transformă într-o metaforă puternică. Metafora devine o podoabă de moment și, mai cu seamă, rămâne ca o amprentă în memorie, strâns legată de emoții și amintiri, care apoi capătă o conotație metaforică a vieții.
0
@dolcu-emiliaDE
Dolcu Emilia
Cuvȃntul « tatutator » este un cuvȃnt greşit, un cuvȃnt deformat cu intenție sau un cuvȃnt care defineşte un fapt de culturǎ pentru inițiați doar ?
Personal, nu am reusit sa ȋnțeleg cum s-a trecut de la metatextul « din considerente pastorale alesesem eu feriga” la textul sau metatextul « la ceea ce ştiam cǎ e ferigǎ ».
Ȋn mare, ȋmpartaşesc opinia exprimata ȋn excelentul comentariu al lui Sergiu Burlescu. Da, suntem ȋn prezența unui text puternic. Aş adauga, şi a unei formule lirice originale, chiar ȋn contextul liricii celei mai postmoderniste. Dar tocmai pentru ca autorul face din cultivarea disparitaților un procedeu artistic, ar mai trebui poate sa acorde un plus de atenție strategiei de ansamblu, cea care le ține ȋmpreunǎ şi ȋl face pe cititor sǎ nu iasa din text. Ceva ca pietricelele care le arata lui Hansel si Gretel drumul spre casa. Ȋn cazul nostru, centrul ȋn funcție de care disparitatile ȋsi gasesc locul şi menirea.
0