fără ocupație

stăteam așa, alții ne-ar fi descris că nu făceam nimic

pentru a scoate în evidență că parazitam

ideea era că împreună împărțeam tot ce găseam,

prin urmare și spațiul, și râsul, și liniștea, și canapeaua

prin geamul deschis un tren șuiera în noapte

vroiam să îți spun că dragostea de șine nu miroase-a bine

dar știai firește, repet, pentru cei orbiți de răutăți, că

împărțeam efectiv totul, rupseserăm fm-ul în ef și în em,

cândva eram una, acum tu erai morning, eu eram glory

și tu te plângeai că soprana e prea sus la erwin skulhoff

iar pe urmă, în loc să stau pe curul meu ți-am cerut să îți aparțin

tu ai zis nț, îhîm, bine bine, iar noaptea, când alții visau

a venit la noi poliția secretă și m-a săltat, nu pentru vagabondaj,

ci pentru tentativă neînțeleasă de depersonalizare.