Bodea Diana Mihaela

Într-unul din momentele alea nasoale spre foarte nașpa ale vieții născute din Dumnezeu știe ce conjuncturi dezbrăcate de înțelesuri personal-amoroase sau de relații cu vise și alte spurcăciuni

Ion si cu Maria de-o vreme se iubeau in fiecare noapte o poezie isi dedicau Se srutau timid pe obrajori Si adormeau cuminti prinsi de fiori Dar intr-o zi Ion rau se mai supara Ascultand

Timpul se-arunca de pe o stanca Lumea e muta si sta Timpul se-opreste, clipa tresare Asta e ultima data Nu va mai fi zi, nu va mai fi noapte Nu te vei mai putea folosi vreodata De acel mandru

Nenicule, nu-mi place lauda de sine Pentru că, tu știi, nu miroase a bine. O fi zbierând tânăra domniță, Când din condei, când din peniță, Dar nu-i degeaba, știi și matale, Deși e drept că nu

Nu știu alții cum sunt dar eu nu am mai multe suflete pe care să le schimb ca pe chiloți s-a murdărit unul, îl schimb sau, mai bine, nu-i așa? îl arunc nu eu nu am decât un suflet cu

Imi dai sa citesc, Din cartea vietii noastre efemere, Pagini inveninate Cu lacrimi de sange si foc Ce ard fiecare litera Cu care e grevata Cartea. Doar subsolul cartii, ( unde

totul e greșit absurd încurcat nepotrivit ce frumos! undeva pe acolo scria bine ați venit în lumea mea! dacă prin ochii mei lumea pare ciudată de neînțeles cu frânturi de lumi și

Mai sunt oameni încăpățânați Dar ca dracul ăla de copil, Miron, De-ar fi fost fata s-ar fi numit Miruna, Nu mai e niciunul. A auzit el de pe la bătrânii din sat Dacă îți faci casă în trunchiul

Dacă omul este complicat, pentru că, în general, El are două fețe, una de stăpân, iar alta de vasal, Chestiune dovedită științific, cred că se știe, Vă dați seama oare Omul-Lumină cât de complex

ți-am dăruit un motiv de fericire într-o zi l-ai privit, l-ai analizat, te-ai bucurat preț de un ceas și cam asta a fost tot ți-am dăruit o clipă de uitare m-ai certat, mi-ai pus ochii pe

încerc să îmi acordez inima la fericire la o stare de bine completă și asumată iar asta nu e chiar atât de ușor pe cât s-ar crede dar zi după zi, cu atenția cuvenită unei atari problematici de

Asta implică conjugarea verbului a (te) aștepta, Precum și a verbului a (te) grăbi, Verbul a (te) lăsa , cu rol de mironosiță pe scena discursului filosofic asupra punctualității Ca subtema a

nu mă mai vâna, mai bine invită-mă la o vânătoare unii poartă nume de sfinți și-și moștenesc patronii lor eu am o patroană păgână care mi-a dat la naștere o tolbă de săgeți și un arc de

Îmi croiesc înalte idealuri doar pentru mine Adaugând ca într-un aranjament de ikebana Calități, defecte, orice vreau și îmi convine Să-mi satisfac spiritual blana. Dacă tot nu e bine să pui