Poezie
Poveste...
1 min lectură·
Mediu
Odata:
pe cand imi caleam inima
in varful unei frigari,
incercand sa devin
Om,
imi striga de sus
steaua polara:omule!
si-mi darui o inima noua,
tocmai scoasa
din congelatorul universal
de inimi.
Inima mea fumega
incercand sa ma faca om,
si eu imi aminteam de ea...
Proaspata inima,
pe loc am strivit-o cu calcaiul,
si,
hotarandu-ma sa devin om,
mi-am incinerat inima
in crematoriul universal
de dor.
043.559
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- bianca felseghi
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 67
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
bianca felseghi. “Poveste....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bianca-felseghi/poezie/23409/povesteComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BCCrematoriu universal de dor? oricat ai incerca sa ii dai o forma, va fi tot o placinta in varf de deal... Prea multe idei fortate, nu asta e poezia. Asta scrii la 15-16 ani, insa pe masura ce evoluezi, incepi sa \"vezi\", sa simti mult mai bine si mai frumos. Altfel nu are sens sa mai scrii.
0
GNInteresanta incercare, nereusita doar dupa parerea mea. Mergi inainte!
Pe curand.
Pe curand.
0
O mica sugestie :
Mi se pare un pic fortat versul:
\"si eu imi aminteam de ea... \"
in rest, destul de buna. :)