Poezie
verbul dintâi și ultimul
1 min lectură·
Mediu
adună-mă, Doamne,
să mă pot aduna de prin mine
de prin exterior
adună-mă pumn de pământ
pumn de atomi
din carbonul sătul de gesturi frânte
cuvinte goale
obosit să rumege durere
și dacă mai rămâne ceva
lasă câte o sămânță
din mărul care s-a uscat
pe buza acelei gropi în care
toate visele
dorm unul în altul
simboluri yin-yang
rânduite ilizibil
între încercări și așteptări
adună-mă, Doamne, te rog
și nu mă mai risipi
între a fi și a nu fi
pentru unicul verb
în care cred
verbul dintâi și ultimul
lăsat pradă umanului
întru necunoaștere
Anne Marie Bejliu, 4 iulie 2018
023.337
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bejliu Anne-Marie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Bejliu Anne-Marie. “verbul dintâi și ultimul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14128096/verbul-dintai-si-ultimulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Rugaciune de putere imi suna mie! Buna a fi folosita la vreme de intristare. Nu stiu ce se afla printre cuvintele tale, dar eu mi le pastrez pentru mine, astazi!
0
Mulțumesc frumos!
0
