Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

renasc mereu într-un borcan cu ardei iuți

1 min lectură·
Mediu
pentru că tata
era o bilă de foc plină cu umor
mi-am permis
când încă împleteam taine în uterul mamei
să fur de la dumnealui
picătura de viață
picătura de râs interior...
el spune că nu mă lasă de izbeliște
eu îl rog frumos să mă lase
nu cumva să-i ucid neuronii
sunt ca o furtună aparent liniștită
renasc mereu într-un borcan cu ardei iuți și încropesc
tainele cuiburilor de păsări spin
e un joc al meu probabil numai interior
oglinzile se sparg
a mea rămâne în picioare mai ales dimineața
când mă salut privind infinitele chipuri pe care
cineva mi le aplică neîncetat pentru rezistență
racul sapă mai departe liniștit prin nisipurile clepsidrelor
am devenit demult pisică
pentru că undeva, în cer, mi s-a oferit șansa celor nouă vieți
semăn cu plicurile prelungi de cafea în care laptele
e demult praf
stelele râd și deschid mereu alte căi
printre celulele canceroase ale destinului
Anne Marie Bejliu, 14 aprilie 2018
023.588
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
160
Citire
1 min
Versuri
26
Actualizat

Cum sa citezi

Bejliu Anne-Marie. “renasc mereu într-un borcan cu ardei iuți.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14124187/renasc-mereu-intr-un-borcan-cu-ardei-iuti

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Când „oglinzile’’ prin care ne vedeam fizionomia corpului interior „se sparg’’, pierdem contactul cu interiorul și punem oglinzi realității, în care să se reflecte viața proprie, astfel realitatea poate absorbi subiectivul cu iluziile sale sau obiectivul cu adevărurile sale.
0
@bejliu-anne-marieBABejliu Anne-Marie
Ca o păcăleală a timpului - realitatea materială.
Adevăr neestimat de rațiune - realitatea spirituală.

Mulțumesc frumos, domnule Răzvan Rachieriu!
0