Poezie
roua a rămas neatinsă
1 min lectură·
Mediu
lasă-mi pasărea
să iubească simplu
așa cum știe numai ea
îi spunea femeia
acelui om
care nu mai contenea
să bată cuie la hotarele
cuvintelor albe
el a tăcut și mai mult
iar pasărea
i-a cuprins tâmplele
cu aripile
și l-a întrebat:
unde crezi că ne-am rătăcit
unul de celălalt
când tu ai bătut primul cui
în palma de pământ
a poemului?
de câte ori vei ridica
mâna
să atingi aspru
aria iubirii
de atâtea ori aerul
îmi va reinventa zborul
deasupra ta
și în tot ceea ce
îți deschide inima
spre altarele cerului
interior
mai spune o rugă
apoi termină ultimul hotar
el a lăsat deoparte cuiele
ciocanul din cuarț
și-a început să șoptească
alintul cerului
privea flăcările ilizibile
ale propriei inimi
și înflorea
unul câte unul
hotarele prindeau a încolți
curând
veșmântul locului
a încăput sub tălpile
femeii pasăre
roua a rămas neatinsă
Anne Marie Bejliu, 26 aprilie 2017
001.285
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bejliu Anne-Marie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 151
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 46
- Actualizat
Cum sa citezi
Bejliu Anne-Marie. “roua a rămas neatinsă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14106281/roua-a-ramas-neatinsaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.