Poveste cu Dumnezeu
- Dumnezeu…………….!? Da, da Dumnezeu!
- Ce vorbă mare măi omule, adică cum Dumnezeu?
- Păi, cum să-ți spun , cum să-ți explic?
- Chiar există?!
- Bineinteles că nu !
Douăsprezeca ora ,
Ei ,dorm mofluzi si seriosi
La ora douăsprezece jumătate
Ei nu inteleg că la usa lor
Cineva vine si bate
Ca intr-o colivie cu singurătate.
Dorm corpuri lâncede,
Liniște
E liniște de ingeri
In frumusetea ta
Atat de delicată,
Că simt ,cum picură lumina
Domol ,din fiecare stea.
Mon bequin,
Iti mai aduci aminte
Pe când clădeam cărarea ce
Ce
PRISUNICA
Spre seară, pe când ascultam muzica si citeam,se intamplă ceva. Prisunica , fata vecinului de la trei , pe când cobora un rand de scari, de la doi la unu, disparu.
Mama ei ii daduse
Negrul amărui
Negrul amărui, negrul amărui
Cu parfum inalt si adânc de gutui
Ca.... intr-un alt timp,
sau poate ca intr-un palat
Cand sufletul vrea să inoate
Incă ne-intrupat
Simțirea se
Eu, știu de ce dorm oamenii.Dorm de frică , le este frică să stea tot timpul trezi . Din acelasi motiv ei sunt și nefericiți, deoarece le este frică să fie mereu fericiți.
Din același motiv tot
Eu,
Cred că s-a intamplat cam asa…
Dumnezeu a plecat
Pe neasteptate
Si , in graba a uitat
Usile neferecate…
Ori, poate ca a ratacit cheia
De la usa cu Sfintele Taine.
Ceea
