Poezie
Animație-n dumbravă
Poveste în rime
2 min lectură·
Mediu
În dumbrava înverzită,
Într-o rochie boțită,
Șade cioara pe o creacă,
Se foiește, se apleacă,
Drege glasul răgușit,
Și apoi a glăsuit.
-Preacinstită adunare,
Harnica ciocănitoare,
A zvonit printre frunzare,
Că un cârd de călătoare,
S-au cazat mai ieri, la noi,
Clădind cuibușoare noi.
Păsările curioase,
De prin cuiburi călduroase,
Guguștiuci și vrăbiuțe,
Grauri, pițigoi, mierlițe,
Ce-au rămas iarna la noi;
Au ieșit ca la război!
-Upsss! îngaimă o mierliță
Cu bluzița șic, pestriță.
Când au sosit frățioare,
Că uitându-mă în zare,
Am făcut trei cute mici,
Și nu le-am văzut. Ce zici?
-Sunt voioase și sunt bine!
Au cântat cu glasuri line,
De a tresăltat natura!
Mierlițo, ce tura-vura,
Nu cumva ai hoinărit,
Ori în cuib ai ațipit?
-Da de unde? Zoru-i mare!
Am depus trei oușoare
Și mai fug din cuib zeloasă,
Ca să îmi procur o masă,
Și bănui că chiar atunci
S-a umplut codrul de cuci,
Și de alte-naripate,
Ce-au venit de hăt! departe,
Să ne țină companie
Cât e cald. Cu frenezie
Ne-or cânta triluri în cor,
Și de drag, dar și de dor!
Într-un fag, privighetoarea
Ascultând vociferarea,
Se plecă c-un rit. Deodată,
A umplut pădurea toată,
De cântu-i înălțător.
Cocoțată pe-un ulcior,
Am scris tot de drag și dor,
Povestind copiilor.
001.302
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 208
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 50
- Actualizat