NEgură

dimineața aceasta nu s-a mai furișat tip-til tip-til

încât ajunsă în dormitor să se năpustească asupra-mi cu flenduroasele-i poale nămila

cântatul cocoșului îmi despicase somnul în două

m-am ghemuit laolaltă cu visele neisprăvite pe marginea pleoapelor

o dimineață lăptoasă se spânzurase de cerceveaua geamului

marcu își ungea tristețea pe o felie de pâine îl auzeam după mișcări în bucătărie

și toate acestea ar fi putut continua ca un lichid turnabil într-un prezervativ extensibil

dacă nu m-aș fi apucat să deretic odaia

cu încercarea de a coborî sinucigașa proptită în cadrul geamului

ca o mărturie rușinoasă în văzul lumii

și cu cât mai mult o îmbrânceam să cadă numai să cadă odată

ochii trecătorilor adunați buluc

parcă o propteau împingeau cu și mai multă înverșunare de partea cealaltă

ai născut-o, ia-o! mamă te mai numești...

exasperată mi-am înfipt unghiile în dantelăriile ei cețoase încâlcite

și m-am lăsat cu toată greutatea corpului pendulând în aer

când m-am prăbușit tone tone de ceață densă lăptoasă irespirabilă

începuseră să-i curgă din franjurile rupte

am înțeles că marcu e chiar în fața mea și că a făcut un gest larg cu brațul

când cuțitul pe care-l ținea în mână lăsase o dâră în urma-i pe plămânul odăii

atât cât să ne putem privi ochi în ochi