filmul bate viața

Salutare! Secvența cinematografică descrisă de tine, încadrată la rubrica poezie, nu este ceva nou. Mă refer la ideea în sine. Mult mai interesant este exploatată într-un episod din Black Mirror, serial pe care ți-l recomand. Imaginația ta este mai mult aplecată spre SF decât spre poezie, ceea ce înseamnă că poți încerca să scrii povestiri scurte, în care să legi și să dezvolți ideile tale. Și linia vieții, din poemul tău cu piruete a fost exploatată ca idee, într-un cadru suprarealist. Ba e autostradă, ba ulița unui sat, ba marele canal al Veneției, ba fir ariadnic. Deci, oamenilor le fuge mintea, ideile se aseamănă, dar ce contează cel mai mult în poezie e sentimentul, e emoția pe care sentimentul o generează în sufletul cititorului. Parcă în poemul în care nu există 7 ani de ghinion ești mai convingător la acest capitol. Acolo vorbești despre tine, despre ceea ce simți, și îndemni la acțiune. Cred că există potențial în ambele direcții, sf și poezie, iar de mare ajutor ți-ar putea prinde lectura, întru definitivarea unui stil. Sunt mulți poeți buni la Iași, de unde ești tu, pe care îi poți analiza: Corbu, Danilov, Spiridon, Chelaru etc. Sunt curios ce va urma. Mult succes!