Poezii

Chiar si norii zîmbesc, Rar, dar întodeauna sincer. ......................... De mi-i dat să răzbat singură Prin ceața vremii, Nu mi-i frică. Nu mi-e frică fară de voi--oamenii, Mai des

ALAnolia Lorei

0

0

Cioburi de țipete, Împrăștiate sub colțuri de morminte; Se-adun vipere Să sfîșie... Răsar cuvinte Lovituri sub coaste, Vînătăi în tîmple... Fraze proaste Putregai în cornee Și

ALAnolia Lorei

0

0

Cărbuni metalici sfîrîie Sub unghii și carne... Durerea asta de suflet Are atîtea forme, mărimi, nonculori. E o dihanie, care-și schimbă mereu măștile, Ticsite-n sacul... Legat de coasa

ALAnolia Lorei

0

0

Să te iert? Ce să iert... Iubirea ce-mi crește sufletul, Suferința ce mi-l frămîntă-n creație? .............................. Ai plecat, tăcînd... Neștiind... Te-ai întors acum, Să-ți

ALAnolia Lorei

0

0

Cîtă cenușă, Cît sînge, Cîte lacrimi, Cîte visuri, Cîte cuvinte... Cîte, cîte, cîte?!!! De cît mai e nevoie Să-mi pot lua aripile, Lăsate-n gaj Pămîntului? Am vrut să-i împrumut

ALAnolia Lorei

0

0

Zîmbesc... și ție și celuia Rîd...ori mă rîd... Vă place veselia mea, nu? Căci alta nu vă plac-- Vă suparați cînd sînt tristă, Tăcerea mea vă neliniștește... Deveniți

ALAnolia Lorei

0

0

M-alipești tandru De gîndu-ți fierbinte, Încălzindu-mi neuroni, sleiți pe drum, Înghețați și zdrențuiți printre ani, De furtuni. Șoaptele tale dulci, moi... Șoapte ce cîntă,

ALAnolia Lorei

0

0

Vîltori în mări, Cutremur, Furtuni, uragane, Ploi torențiale, tunet, foc, trăsnet... Noapte. Un ciripit somnoros, Legănat pe geana Abea trezită din zare; Firul de iarbă, scăldat În

ALAnolia Lorei

0

0

Noaptea... ............. Amurgul Așterne seninul serii, Își dă huța norii, Cîntă-n șoaptă ploii... Vin pescărușii, Aduc la culcare vise, Ciugulind zăvorul, Trăgînd

ALAnolia Lorei

0

0

Amurguri înșirate, Care mai negre, roșii, ori albastre, Scînteiază în șiragul zilelor adunate-- Care mai aproape, care mai departe... Și mai las un deal în urmă, Sub care stă un ochi cu barbă

ALAnolia Lorei

0

0

N-am voie să plîng Și mă prefac în ploaie, N-am voie să strig -- Mă absorb în ecou. .................... Îmi las gîndurile șiroaie Și-apoi le strîng din nou... ......................... Sînt

ALAnolia Lorei

0

0

Un peisaj se-aşterne-ncet în suflet... Şi-adoarme... Cişişişişi Să nu mi-l treziți-- Lăsați-mă să mai zîmbesc, Să admir o

ALAnolia Lorei

0

1

Miros: Expirația unui sunet atinge timpanul, Îl adoarme în alintări cu note, Ademenindu-l în armonia sonoră perfectă-- Idealul, căutat printre șoapte, triluri,

ALAnolia Lorei

0

0

Am să scutur valurile, Să-mi scot peștii la plimbare-- Li s-a cam făcut rău de mare... Ah,da!să nu-mi uit și hamurile-- Sunt carnivori,mușcă! Cei mici âi țin cu botnițe, Rechinii âi duc ân

ALAnolia Lorei

0

0

Alergați cu gurile căscate, Cu dinții ieșiți din orbite, Talanga-n piepturi bate-- Agonia și-a ieșit din minte! Zmulgeți rădăcini din trunchiuri, Vi le-nfășurați pe gîturi Și trageți unul de

ALAnolia Lorei

0

0

Pe-o creastă a lumei ,spînzurată, Stau și eu di-un fir legată. N-am putere să mă cațăr, Dar nici să mor di-un rupt de ață. Voi zace-n ploae și pe vînturi Ca iarba toamnei de pe crînguri, Voi

ALAnolia Lorei

0

0

Arunc culori ân aer, Împroșc cu vise, Sărut copacii, Âmbrățișez pământul; Zâmbesc ân lac, El valul âmi ântinde- Un strop pe nas Să mă alinte. Absorb culori, Mă dizolv ân aer... Sunt ușoară,

ALAnolia Lorei

0

0

Taci...dar îmi spui atît de multe, Căci gîndurile noastre se sărută, Se prind de mîni și se-nvîrtesc, Căzînd pe limbă, cînd le șoptesc. Și-ți spun vorbe amețite- Petale culese

ALAnolia Lorei

0

1

Tăcerea o să mi te contureze, Întunericul îți va străluci în ochi, Șoapta-n mine o să-ți vibreze Cum vîntul tremură-ntre plopi... Eterul îmi linge porii, Închid ochii și simt fiori; Văd cerul

ALAnolia Lorei

0

0

Guri negre și căscate Îmi mușcă vlaga din picioare, Inima bate-n piept să scape, Dar tălpile sînt grele,urmele rare. Limbi roșcate umezesc pămîntul Să mă lunec în slinoasa lor salivă, Întind

ALAnolia Lorei

0

0

N-ai să vezi marea, Te-ai înecat într-o bîltoacă; Nu auzi privighetoarea, Musca zumzăe-- dădacă. Dar marea încă-i vie Și rîul spre ea, tot curge, Frunza după iarnă-nvie... Și trilul doru o

ALAnolia Lorei

0

0

A fost un fulger, o scînteie abia luminată; Empiric--apariție ne-nsemnată, Rămășiță albă pe guler-- Dispărută-n vînt,scuturată. Dar metafizic e cutremur și furtună, Uragan de gînduri și

ALAnolia Lorei

0

1

O pasăre albastră Spetele-mi măsoară, E mută și frumoasă-- Cum stă-n mînă o vioară; Pare a fi tristă,-nțepenită Mă rog...\"o scîndură cioplită\" Ce uneori mai zgîrîie niște note Pentru

ALAnolia Lorei

0

0

Nu-i nimic,veni-va și izbînda, Veni-va și acea zi de elibrare, Rămîneva-n urmă ură și disperare, Trîntiv-oi poarta,lăsav-oi osînda... Și veți întinde labe lungi,murdare Să-mi curmați drumul,să

ALAnolia Lorei

0

0

Cerule,trimite-mi vîntul Să-mi șoptească: Unde-i cel ce-mi fură gîndul; Unde-i,Doamne,să-l mai văd o dată-- Să mă adăp în chipu-i limpede, Să-i inspir răsuflarea-i curată, Să ma ascund sub

ALAnolia Lorei

0

0

Vapori senini Înfășoară lumina de pe lac, Petale de crini Spre cer se-nalt; Liniștea cîntă la pian, Fericirea îmi sărută tălpile Eu, îi zîmbesc din van; Marea încet își aprinde

ALAnolia Lorei

0

1

Imagini încărunțite Veștejesc geamuri vechi, De ani cioplite-- Decor de priveghi Pentru leșul nocturn, Ce-și întinde nerăsuflarea Peste pervaz și-al bisericii turn-- Popas de unde și-a cerșit

ALAnolia Lorei

0

1

Mamă...nu-ți găsesc chipul în cuvinte, Sufletul,nu pot să-ți cînt în slove, Ai tăi ochi divini și buze sfinte, Nu pot s-asemăn cu-ale mele două vorbe. Mă-nchin,deci la tine,mamă, Sărut

ALAnolia Lorei

0

0

Un rîs de cioară,cîrîit Și pene negre,unsuroase E fantoma ce-mi ține de urît În zile triste ori frumoase... Să te dai cu capul de pămînt, Să-ți rozi pielea de pe oase, Că tot auzi acel

ALAnolia Lorei

0

0

Flori pe buzele tale, Fluturași printre petale, Licurici prin întuneric scînteietor... Ah!cît de mult te ador... Pădure verde,iarbă coaptă, Măr de tînăr,măr de fată, Cînt de nai,cînt de

ALAnolia Lorei

0

0

Rupeți floarea și puneți-o în apă! Nu vedeți că tulpina o usucă? Nici petale încă n-are,dar e pe ducă, Căci o ține întunericul,cînd ei lumina îi e dragă. Și ce dacă,toate florile,tulpina nu

ALAnolia Lorei

0

0

Alerg prin mine, Sar și mă-nvîrtesc Chiar de nu vede nime; Eu iubesc!Eu iubesc! M-o fi amăgit doar clipa?... Nu-mi pasă.Eu iubesc! O fi iubire veșnică ori nimica... Nu-mi pasă...Te

ALAnolia Lorei

0

0

Și vor plînge oare norii Cînd ochii îmi voi închide?... Și venivei tu iubite La altaru-mi în urma ploii?! Îmi iubești tu oare viața De-i putea moartea să-mi primești? Îmi vei săruta tu oare

ALAnolia Lorei

0

0

Unde eterice, în lira nopții Tresar Și dulce-i mîngîerea--a melodiei Voal; Goală, trupul cu el mi-l Acopar Și pornesc în noapte

ALAnolia Lorei

0

1

O pensula si-un vers Mi-e viata si tot visul; Pensula-mi coloreza versul, Cu versul pensulei dictez. Una gindul mi-l dezleaga, Altul iarasi mi-l incheaga; Si de-i alung,mereu certindu-i, Ei

ALAnolia Lorei

0

1

Scutură-ți pădure rugina Și răsai lumină din tufișuri! Nu e timp de înc-o ploaie... Se-ncep războaie! Ce te vaiți sub frunza tremurîndă? Aștepti de prin cer izbîndă? Cerul e departe și abea

ALAnolia Lorei

0

0

În licăriri umede-mi picură ochii, Gîndurile-n gît mi se-noadă, Iar inima...ce-i inima oare? Un pumn de carne,ori de suflet? Cred că a mea e jalea, Scursă din creier,ce nu mai încape; Clopot

ALAnolia Lorei

0

0

Aș vrea să scriu, Să spun atît de multe... Dar gîndurile mi-s mute, Zac în minte ca-n sicriu! .......................... De ce creierul îmi arde Cînd nimic nu am a spune? Dar de ce la \"de

ALAnolia Lorei

0

0

Pe cerul albastru întunecat, Stele aprinse tremur virgine, Se-ndrăgostesc în lac și cad, Excitînd valuri în atingeri fine. Noaptea își țese a sa pînză elegantă, Îmbracă pomii în papioni și

ALAnolia Lorei

0

0

Olindă mi-i cerul, În el ochii îmi privesc, Mă uit să-mi văd eul; De-aș putea să mi-l ghicesc... Mă uit dar nu-mi văd ochii, Oglinda e numai zare și albastru, Poate nu văd bine,mă

ALAnolia Lorei

0

0

Între pămînt și cer, Roiesc păsări negre cu plisc de fier, Înjectează aerul cu miros metalic, Răsună zbucium,scîrțîit titanic. În craniu lovesc ecouri, Tunete,fulgere-n grămezi de nouri, Îl

ALAnolia Lorei

0

0