Poezie
Sînt liberă
1 min lectură·
Mediu
Vapori senini
Înfășoară lumina de pe lac,
Petale de crini
Spre cer se-nalt;
Liniștea cîntă la pian,
Fericirea îmi sărută tălpile
Eu, îi zîmbesc din van;
Marea încet își aprinde lămpile--
Să-mi lumineze zborul...
Acolo... de unde strigă dorul...
Ah! Zbor spre casa mea...
Plec din marea călătorie,
Am închis cartea--
Pline mi-s nările cu praf de euforie,
Srănutul îmi zmulge chinul, durerea,
Tresar de pe umeri pietrele grele;
Cerul își întinde brațele ca niște bretele,
Le coase-n aripile-mi plăpînde
Și ca-ntr-un vînat de viperă
La sînu-i cald, albastru, etern, mă cuprinde...
Sînt acasă, sînt liberă!
012.465
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anolia Lorei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Anolia Lorei. “Sînt liberă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anolia-lorei/poezie/1818681/sint-liberaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TGTGT. Constantin Georgescu✓Poezia se înalță prin câteva versuri de colecție : „Înfășoară lumina de pe lac”, „Fericirea îmi sărută tălpile”, „Marea încet își aprinde lămpile”. Dar, trebuia terminată după versul 8, sau continuată, fără versurile 9-15 și 18-20, punând finalul „Îmi tresar, pe umeri, pietrele... / Cerul își întinde brațele, ca niște bretele... / Sînt acasă, sînt liberă !”, poate inserând și altele, în tonul celor selectate. Cred că începutul „Vapori senini / înfășoară lumina de pe lac” este o promisiune, care nu trebuie uitată.
0