Jurnal pe bilete de autobuz 1

Anni,
felicitări, te prinde bine poezia minimalistă. Îmi place amestecul de amărăciune, ironie, veselie reprimată, puțină candoare. Iar subtitlul e deosebit de inspirat. E bun de titlu
pentru un întreg volum. Pupic!

Un poem tumultuos care inchide intre cuvinte chipul actorului... traind intr-o intoarcere acasa si in suflet...

\"bucurestiul chiar și asa fără canguri
si vapoare japoneze nu mă lovește
iar lacrimile devin dulci ca un serbet
prea mult îmi va crăpa buzele\"

Dar cu subtilitatea unui gustator inrait de poezie \"opiu suta la suta\" intrevad grija fata de trup... infatisarea..
Poemul este condus vazut printr-o camera...
doar o singura strofa... nu mi-a infierbatat sufletul:

\"psihicul s-a îngenunchiat \"... o sa revin Ulnul

se vede ca un om umblat prin univers s-a apucat sa scrie despre bucuresti. asta e o autenticitate iesita din multa suferinta si spectacol interior. nu e scriitura de dragul scriiturii.cum s-ar zice- utile et dulci...

mie mi-a placut foarte mult sfarsitul si partea cu serbetul. asta ultima de care spun mi se pare de ex. foarte buna. si e de o foarte buna factura finalul lejer si degajat.
si sa stii, este poezie nu personale, chiar e. bravo

ma bucur ca si in aceste momente va e bine, si mie imi este bien, biletele de autobuz aici sunt mari in comparatie cu ce stim

oare de ce ---- pshihicul se infierbinta doar intr-un singur moment

nu tosa, asta e viata, aia , din desert, sper sa-ti dai seama , ca asta e, ma criticai cind scriam de la masa de lucru, acum ca sunt in desert si nu stiu mai departe iti place, ma mir cine ma scoate de aici pina la vara

spectacol cred ca e exterior...te-am cam deranjat, sigur, eu, care nu am azimut, nu prea am masura aceasta terestra...ausserordentlich îmi pare rău și mult după aceea...pe apoi, hanne

auordentlich-ul se referea la perceptia diferita asupra capitalei noastre iubite, cum altfel?

ausserordentlich...nu sariti peste cele doua consoane ss...stiu au si alte interpretari, aici , in spatiul in care au ....nu se sare peste ele...si de fapt doream sa va multumesc ca gasiti ca eu , plecata, vad capitala noastra iubita in alte culori, nici nu pot alfel, ptr ca eu nu mai am in paleta prea multe culori

cam pe la două noaptea caut începuturi.Fără legătură această cifră prin care jurnalul acesta de viață al tău și al meu al ei și al lui al tău și numai al tău îl strecori subtil pe sub pragul zilei.văd litere șchiopătând văd lunecând bucurie și tristețe apoi un discurs care ajunge la numere înzecite.Iată am început de la unul.drum frumos în poezie să ai

chiar cu 2 zile inainte mi-am propus din musai sa ma intorc la ziua unu si nu pot sa cred ca v-ati intors cu mine
da, drum bun, aveti dreptate
ma duc si gata ....e prea frig si graiurile sunt prea surde
voi scrie poate mai bine vederi la oameni vii