Privire inapoi prin fereastra bucatariei

Privire înapoi prin fereastra bucătăriei de Dagmar Dusil Editura Johannis Reeg/Heilbronn 2003 Dagmar Dusil își începe cartea de bucate – “Privire înapoi prin fereastra bucătăriei”, cu versuri ale poetului romantic englez William Blake și sfârșește cu destăinuiri despre relația, dospind de conflicte cu mama ei, demult dispărută. Acest volum nu poate fi comparat cu alte cărți de bucate, ilustrate cu imagini colorate și apetisante și cu descrieri pe înțelesul tuturor. “Privire înapoi prin fereastra bucătăriei” – este un jurnal, o dedicație adresată propriei copilării, cu bune și rele, și de abea după aceea interesantă pentru rețetele preparatelor culinare din Ardealul anilor 50. Și nu numai pe cei care știu unde se află dulcea noastră Transilvanie - \"unser süßes Siebenbürgen\" - îi va fascina această carte de bucate de la un capăt la altul sau pe cei care știu cât de bună este mămăliga cu lapte și smântână, ci și pe cei care și-ar dori să se întoarcă în trecut și să retrăiască momentele unice ale copilăriei spre maturitate, dinspre “acasă” spre străinătate. Cartea de bucate a lui Dagmar Dusil este o poveste interesantă, chiar palpitantă, este de fapt călătoria unei familii din Estul în vestul Europei și înapoi, din Vestul prosper spre copilăria trăită în Transilvania înecată în timp, mirosuri și sentimente. Dagmar Dusil și-a trăit copilaria și prima tinerețe într-o familie mai puțin tradițională de ardeleni, în Sibiul secolului trecut. Bunica a legănat-o și mângiat-o în bucătărie, ce avea să-i devină fetiței colțul spiritual în care se va retrage în tot restul vietii. Prin fereastra acelei bucătării micuța Dagmar își revede simplu, natural fiecare treaptă de viață, neuitînd să-și bucure cititorul cu descrieri subtile, spirituale. Rețetele se îmbină cu povestea, sunt necomplicate și ușor de preparat. După dispariția bunicii fetița a pendulat între mama austeră și tatăl muzician, care avea talentul să destindă atmosfera sobră din casă, printr-o glumă sau remarcă hazlie. Cu fiecare pagină cititorul își amintește că fiecare dintre noi poartă cu el un dar nevăzut, o fereastră virtuală prin care se poate uita spre sine ori spre lume , înțelegînd și reordonînd trecutul, prezentul , și în final viitorul. La finele cărții sau poate și mai devreme ne aducem aminte de filmul “Chocolat” cu Juliette Binoche în rolul principal, care își consacrase întreaga ființă pregătirii delicioaselor feluri de ciocolată, ignorînd convențiile sociale și trăind după pofta inimii. Libertatea are nenumărate fațete și Dagmar Dusil ne oferă în cartea sa una care-i e la îndemână: bucate dintr-un spațiu European aparent uitat, dar care fac deliciul oamenilor de astăzi din ce în ce mai mult și anume bucătăria tradițională a Sibiului din secolul trecut. După citirea celor 220 de pagini, cuprinse între coperțile ce înfățișează silueta turnurilor Bisericii Evanghelice si Casei Sfatului din Sibiu și privirea curioasă a fetiței prin fereastra spre masa plină de condimente a bunicii, înțeleg și mai bine versurile lui William Blake: “ Privește lumea într-un bob de nisip și cerul într-un fir de iarbă sălbatică, Þine infinitul în căușul palmei și Veșnicia într-o oră.” Poftă bună! Ne-am bucura să citim cât se poate de curând această carte și în traducere românească.