wish you were here

culeg picăturile de ploaie în palmele mele uscate, și-mi stropesc pleoapele împietrite de atatea vise. universul cantă – și se aude cel mai bine atunci când dimineața îți înflorește în geam. am înțeles că te iubesc în mii de moduri și asta îmi umple azi sufletul de liniște dar și neliniște… steaua aceea din dreapta am pictat-o într-o noapte când mă îmbătasem cu mireasma dulce a amintirilor noastre eterne. povestea mea nu are un final…aici se scrie, e o carte cu file care nu se vor sfârși căci mai departe de clipa pe care-o trăiesc azi, universul țese mistere.