Anghel Pop
Verificat@anghel-pop
„Traieste totul pana la rana!”
Nu conteaza daca pierzi sau castigi, conteaza sa intri in joc.
să nu mai plângi
lacrimi
svarowsky\"
aici o dai pe romanțe
mă așteptam la mai mult după titlul incisiv
Pe textul:
„ fuck in her life" de andronache virgil-nicolae
pentru asta sugerez călduros recitarea poemelor după scriere, pentru că după 10-15 recitări autorul simte el însuși unde se rupe căderea pasajelor
ca structură poemul e complex și are multe schimbări de registru, benefice pentru receptare
Pe textul:
„cum să prinzi luna în zona 51" de Laurențiu Belizan
zâmbetele timpului?
cochilii sfărâmate?
te-au lovit lopețile?
dar ce e aici, bambilici poetic?
\"scliprile\"?
o, nu, nu așa, data viitoare poate te voi lua în serios, dar acum nu!
Pe textul:
„Valul" de Alexandru Corneliu ENEA
bătrânu ioda e un poet care poate și câteodată chiar vrea, care aici a picat pe inspirație, care și-a depășit faza ludicului juvenil autostimulant pentru a se juca azi matur cu baloanele siliconate ale poeziei moderne. să-ți trăiască flerul!
Pe textul:
„Macgyver" de bogdan sevra
Pe textul:
„Un tip naiv și cam demodat. Fost contabil." de alice drogoreanu
Recomandatcostum și pălărie -
scârțâie dricul\"
asta e impresionantă, antologică
\"Prin acoperiș
luna intră și iese –
coliba din stuf...\"
asta e în spiritul autentic al haikaiului, o anamneză niponă de calitate
emoționantă e și asta, lui basho nu i-ar fi fost rușine cu
\"o cruce nouă -
câinele groparului
tot mai așteaptă...\"
dar restul îmi par exerciții modeste, pentru că, deși sprințare, nu aduc nimic nou
însă fără exercițiu ar mai putea ieși oul perfect?
Pe textul:
„Haiku" de valeria tamas
aici ar mai trebui lucrat, la alegerea simbolurilor de impact
finalul mi-aduce aminte de tonul romantic întârziat din cântecele folk gen șeicaru și socaciu, dar într-un mod plăcut, nu e strident, ci memorabil
Pe textul:
„Nostalgia mea se-adăpostește-n orice pradă" de iarina copuzaru
Pe textul:
„Dan Norea și CUC-ul lui" de Dan Norea
Maestre-meștere, la retușare mare atenție la dialoguri, unde e de tras ca să-i individualizezi bine pe toți, pt.că dpdv conceptual schelăria rezistă, și poate fi o carte MARE, cronica unei epoci, știi matale la ce mă refer.
No, să vă fie berea rece și gura aurită!
Pe textul:
„Cîrciuma lui Bicuță" de Liviu Nanu
frumos spus
intro-ul cu gândurile haotice ale unui ratat e veridic
pedofilia cu dezvirginarea țigăncușei nu-mi spune nimic, de la nabokov încoace toți s-au repezit pe tema asta, deja e clișeu
și dacă ea și-a tras-o cu boșorogul italian, atunci cum mai visezi s-o dezvirginezi? nu ține
partea cu tatăl sinucigaș e bine scrisă
am o intuiție privitoare la tine, dar mai vreau să te citesc pe aici, așa că nu vreau să te sperii
Pe textul:
„Clubul rataților idioți frustrați terminați" de Fernando Vidal
poza e reușită, mi-aduce aminte de șarjele din \"Aspirina Săracului\"
matale puteai câștiga bani frumoși dacă ai fi colaborat la revistele lui Dinescu
:)
unde cred că se mai poate lucra:
\"Toți dormeau, mai puțin șoferul, care doar moțăia, în ciuda muzicii de la casetofon.\" Aici te simt pe tine, ca narator, nu pe Micăle, ca personaj viu, oral.
numai bine și salutări lui Bicuță & Co.!
Pe textul:
„Cîrciuma lui Bicuță" de Liviu Nanu
cacofonie
\"satârul de tranșat carne\"
satârul ajungea
\"în circumvolutiunile creierului\"
creierului e în plus, de ce simți nevoia să precizezi?
poemul vine direct pe filieră basarabeană, probabil ești format în acel spațiu, numai ei pot spune cu ingenuitate \"mă plimb prin oraș de nebun\" și banalități ca \"spart în mii de bucăti\", dar aerul ăsta oriental cu aromă de ceai afumat rusesc e interesant, prinde în vremea de azi
și l-am citit cu plăcere
Pe textul:
„matrioșca șampanie și caviar" de lucaci sorin
Pe textul:
„te-am iubit de-atîtea ori în vis" de Tudor Negoescu
ca sharon stone
și-atunci înviază toți morții tineri
ce te-au dorit în secret\"
te-am iubit de-atîtea ori în vis
încît
dacă-ți întîlnesc soțul
îi ocolesc privirea
cînd ne salutăm
cârcotaș fiind, am mai simplificat ce mi se părea în plus, pentru oralitate
poezia asta e frumoasă, memorabilă, genul de poezie ce poate fi recitată unui amic de pahar, fără să-ți fie rușine...
bravos!
Pe textul:
„te-am iubit de-atîtea ori în vis" de Tudor Negoescu
astea sunt în legătură directă?
poezia asta e și iritantă prin același ton savant-apodictic-ultraconstruit pe care mereu ți-l reproșez
dar îmi și place al naibii prin niște pasaje la care rezonez extrem, cum ar fi
dar mai bine nu, mă opresc aici
îmi place prea tare ca să mai înstelez, ci îmi pare numa bună de rek
Pe textul:
„sabado ingles" de alice drogoreanu
totuși mai scrii, Laura, dacă ne-ai scris poezia asta
:)
\"ne cascăm capetele și mâinile pentru înțelegere\"
da, așa e, bine zis
\"de a ne dovedi nouă înșine\"
\"nouă înșine\" e în plus
\"avem doar un pumn imens blocat între maxilare\"
mi-aduce aminte de poezia totală din Filantropica: \"În odaia sumbră, într-un pat diform, zac strivit în perne de un pumn enorm.\"
Dar
\"Zbaterile pământului
până la marginile lunii
și glasurile voastre jurnalistice\"
asta da, pot să resimt chiar foarte bine...
Pe textul:
„Zbateri spre viață" de Laura Șoltuzu
Pe textul:
„Azalee de toamnă" de Daria Darid
\"carnea noastră rămânând teioasă dincolo de gratii\"
\"rămânând\" ar putea cădea la revizia tehnică
finalul cu stonehenge e misterios, sumbru, petrificant, dar parcă din alt film
remarc frazarea solemnă, tonul incantatoriu.
un text ocult, pentru inițiați
Pe textul:
„stonehands" de Laurențiu Belizan
dar poezia stă în picioare, dincolo de enumerarea de lehămițeli care putea fi redusă, tocmai pentru că e infinită în cazul fiecăruia
ci la final ai brodit-o... după ce te-ai săturat cioranian de univers, de ziceai că ne predici buddhismul... o dai pe poftirea caprei vecinului cu gândul... pofte pidosnice și satanicești... care reaprind flacăra dorinței consumeristă. hmm... finalul e poantă facilă. ai putea căuta altceva...
Pe textul:
„saturație" de Bogdan Nicolae Groza
\"să țip, să urlu\"
sinonimie inutilă
\"să cânt de plăcere.
Fă-mă să compun o rapsodie\"
la fel
\"Muzică e când plăcerea țipă\"
e bine să eviți repetarea de cuvinte, în acest caz \"țipă\"
\"extaz și agonie\"
e un loc comun, de la Irving Stone încoace
\"Portativul să devină schela plăcerii\"
tonul e prea explicit, ai o singură idee de bază și o lungești în fel și chip, tragi de ea ca de un gumilastic
fii mai evazivă, mai misterioasă, escamotează ideea după piste de lectură, dă-ne multiple chei de interpretare...
inspirație îți doresc
Pe textul:
„Muzică" de Rosu Elena
