Poezie

cantabile

2 min lectură·18 aprilie 2015

Mediu

n-am să opun rezistență am să aștept cuminte

într-un colț până când toți ceilalți vor elibera încăperea

acel spațiu fluid încărcat de angoase toate se vor topi

ca prin farmec în timp ce eu mă voi așeza la o masă

în fața unei porții de visuri

și am să duc elegant paharul la gură

apoi o înghițitură fierbinte

doar vântul să se mai audă prin geamul întredeschis

și dacă e cald îmi voi deschide un nasture

la cămașă apoi voi înghiți mai departe

tu poate stai lângă mine și aștepți

tu poate mă mângâi pe frunte și îmi ștergi broboanele de sudoare

tu poate vrei să mă întrebi despre una și alta

cum vine asta

să ne depănăm amintirile

să te privesc în ochi și să știu că pe o coapsă ai un fluture

împrimat pe piele din naștere

și zâmbetul tău să nu trădeze nimic

de parcă flacăra ce a ars într-o noapte ar fi însemnat întuneric

și nimic altceva

încă o înghițitură și gata

senzația de bine se așterne abia după primul pahar de absint

acum vine oboseala lehamitea calvarul

și cu toate astea am impresia că cineva în tot acest timp

mi-a ținut de urât

desigur putem vorbi mai departe mă întrebi de ce am așteptat când

puteam găsi un loc și alt undeva

nu contează nu opun rezistență

mergem pe mijlocul srăzii la braț și parcă dintr-o dată a venit primăvara

001.233

Anghel Geicu. “cantabile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anghel-geicu/poezie/14069732/cantabile

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.