Andrei Lucian
Verificat@andrei-lucian
„Micile prietenii sunt mari.”
Numele meu este Ursulică Andrei-Lucian. Sunt născut în Iași, Sibiu și București.
mulțumesc pentru trecere...
Pe textul:
„Adevărul nu abuzează de imaginație" de Andrei Lucian
Pe textul:
„Adevărul nu abuzează de imaginație" de Andrei Lucian
dar ce îmi place foarte mult(și care nu are nevoie de prea multe explicații) e ideea de înserare: „culorile se închid înainte de vreme”.
Când o parte din noi e amorțită, cealaltă parte rămasă e mai vioaie ca de obicei și observă frumusețea care nu știm de la cine a început, de la tine sau de la el.
Pe textul:
„somn la ușă" de Nora Vintila
Pe textul:
„Închide lumina, să văd ce lipsește!" de Andrei Lucian
daca îți plac sunetele...
uite câteva:
http://www.youtube.com/watch?v=m4kRciR7Eo4
mulțumesc de semn!
Pe textul:
„Închide lumina, să văd ce lipsește!" de Andrei Lucian
Pe textul:
„Omagiu lui Gerard de Nerval" de Ionescu Bogdan
RecomandatPe textul:
„viață divizibilă cu moartea" de Andrei Lucian
Pe textul:
„Soare compus din femeie însărcinată și crucifix" de Andrei Lucian
Pe textul:
„Soare compus din femeie însărcinată și crucifix" de Andrei Lucian
Pe textul:
„Har și talent" de Manolescu Gorun
cu prietenie, Lvcillivs
Pe textul:
„Soare compus din femeie însărcinată și crucifix" de Andrei Lucian
cu prietenie, Lvcillivs
Pe textul:
„Buze apocrife" de Andrei Lucian
p.s. sărutul era a lui Iuda...
Pe textul:
„sărutul decorat cu armă albă" de Silvia Goteanschii
tăia în bucăți trupurile credincioșilor\"
foarte fain. imaginea mi-aduce aminte de Boris Vian...
Pe textul:
„cu moartea la braț" de mircea lacatus
Recomandatcezara, spune-mi, de ce încearcă ăștia să facă din poezia ta doar un text perfectibil???...în poezia ta, tu ar trebui să te oglindești în primul rând, pt că tu ai născut-o față către față, nici copiii nu se nasc față către față cu mămicile lor...
cine sunt ăștia de te comentează fără să te cunoască? sunt niște ecarisori...dar nu au gasit nimic mort, pt că poezia ta e vie.îmi place.numai bine.
Pe textul:
„emulații" de cezara răducu
Pe textul:
„dimensiuni..." de ioana matei
De îmbunătățitsfera este simbolul perfecțiunii...iar perfecțiunea o cauți doar cu fruntea, simbol al rațiunii, contemplației.de exemplu inima nu caută perfecțiunea, ea chiar iubește și opusul ei.
iar mintea este o putere a sufletului.
deci...sufletul este închis într-o căutare contemplativă iar faptul că \"nimicul se teme de nimic... \" înseamnă o revelație, o descoperire a unei identități cu handicap ce nu se mai poate deosebi de imensul nimic decât printr-o tensiune de teamă. teama îi arată de unde începe și înspre ce ar putea să sfârșească.astfel ființa capătă \"dimensiuni...\".
deci, dragă eugen...nu am timp să îți arăt câte perle poate face o scoică dar pot să te trimit la o bibliotecă și să închizi ochiul să alegi la întâmplare o carte.fă asta în viață și va fi bine.
Pe textul:
„dimensiuni..." de ioana matei
De îmbunătățitPe textul:
„îngeri mici cu rău acut de înălțime" de Andrei Lucian
Pe textul:
„îngeri mici cu rău acut de înălțime" de Andrei Lucian
