Poezie

anastasia moare

1 min lectură·9 noiembrie 2011

Mediu

un puls de întuneric turmentează toamna

frunzele de 24 de karate

amețesc în jos

într-o orgie fericită de moarte

gura anastasiei îngână un surâs a foame

amintirea unui bărbat îi udă gropițele

răsăritul durează doar un moment

restul rămâne înfipt în mizerie

erect

semidragostea se ridică de-a lungul burții cerului

între iad și rai nu există decât o cocină de oameni care se îndrăgostesc

iar față de vântul înțepător și puturos

porcii mănâncă pruncii refuzați ai lui iulie

și grohăie sătul

anastasia iubea vara

iubea să iubească vara

iubea să se iubească

vara

inima ei curge și îngheață

undeva în stomac

până și florile de la pervaz

tușesc și se sufocă

anastasia stă în genunchi

pedepsită pe coji de nucă

ultimele zile o penetrează pe la spate

silit și vulgar ca o despărțire nedorită

un oraș întreg nu are destule priviri încât

să vadă dincolo de aparențele sale

zidurile îndură prea multă larmă ferecată în apartamente

strada se pregătește de gălăgie

opusurile nu se mai atrag

se înșală

un scâncet de femeie tristă strivește liniștea

anastasia doar(m)e

003.622

Andrei Forte. “anastasia moare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-forte/poezie/13993164/anastasia-moare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.