Andrei Dumitrescu

...iubirea? Este ca si cum ti-ai vinde sufletul unei soparle,unui vierme sau fluture...

Cu ghiarele adâncite în carne ne iubim ca sfinți pe buze ascuțite de lame si spini încrucișați cu vârfuri de dinți otrăviți strivind între premolari si molari gustul amărui crud de castane, Ne

Ti-as compune poezie din oase prinsa in cartilagii cu panzele in naufragii captive intre troienele adipoase, Si ti-as trage cu sira mea a spinarii la lumina calda furibunda a lumanarii, Pe

ei erau întotdeauna doi, ca si așchiile dispersate din anagramările serii, purtându-si pieile goi pe sub armăturile necizelate luciferice, ale durerii.

Ma nasc/ respir ignoranta/ si mor.

Sparge globul ochiul,neghiobul, Stradivariusul, luna plină, camera mortuară, Rupe stindardul, cravata,papionul, musonul, rondelul si mandolina, Sparge lumina afară din ochi si

Ar trebui nu sa cunoastem cuvinte.Doar intamplarile lor.

Nu mai cred in bizoni zburatori si nici in rinoceri carandu-si extazul, Si nu mai cred nici in amatori si nici in streanguri sugrumand cu zambirea grumazul, Nu mai cred nici in pasul divin si

Counting the frogs, the skins and the birds, And the stars and the wings And the arms and the dreams, Counting the crows the fingers,the toes, Whispers and shouts the loves and the

Doar pentru ca noi/ nu inseamna ca tu.

Te iubesc ca pe o floare, ca pe un vierme, ca pe un vierme devorând floarea, Te iubesc ca pe un pas de cerneală cuprinzând între buzele sale planeitatea câmpului în miez de iarnă, ca pe un

Desculț bat munți din depărtare Rupți ca mere din copacul înălțat sus de tot în pionezele de lumină, Desculț... bat munți răsăriți ca din neant din roșul treptelor tale

Ma uit pe furis la fiecare... Toti isi poarta moartea pe undeva incercand s-o ascundă Ca pe un fetis al non-existentei pe spatele vreunei cicatrice ori in vreun zambet novice pe buza unei lumi

Să moară iapa, sotia calului, si gândul, fiul encefalului, Si groapa... copita măgarului, si rândul nescris, zborul

Ce mai conteaza totul, prieteni? Nici macar nu-mi sunteti mie prieteni... Ce mai conteaza totul, batranilor? Cand nici macar batrani nu sunteti... Ce ne mai conteaza

Ma joc jocuri divine în coasta fluturelui cu bisturiul si cana cu vin fiert la raza lunii împlinite în joacă, La un foc ațâțat de briza adânc insuflată, Mă joc jocuri străine în adâncimile

Rupe-te de mine barbaro, Nu vreau să-ti mai simt dreptul de stâng în acelasi paralelism al lipirii, Frumoaso,irascibilo,amaro, Nu te mai vreau povară de iernat pe spatele înaripat al

Uneori mă zgârii cu lama cutitului pentru o rază încă blândă de simtire, Îmi înfig ghiarele în carne săpând după despărtirea de celule, Uneori îmi rup pieile de pe mine si androginitatea

Zambesc... (Nu de alta,dar zau daca nu am uitat cum este sa faci altceva precum sa te incrunti sau sa stai momaie aratandu-ti nepasarea) intr-un colt de camera obscur (sau draq stie prin ce

Ucide-ma cu buzele tale otravite... Ucide-ma cu degetele tale lungi strapungandu-mi timpanul, Ucide-ma cu poezia ta post-modernista, Ucide-ma cu ignoranta ta proscrisa, Ucide-ma cu

Era o vreme cand iubeam fluturii... Ei aveau aripi si erau asa firavi (asemenea ingerilor) Si aveau asa multe culori, Iar ea cu privirea ei pierduta si cu ochii ei gravi, imi spunea ca

Ard in tine, ma sting in tine, Traiesc ma nasc si mor si urlu in tine, Tu esti oasele mele si carnea mea, vasele mele si hrana mea, Ma topesc in tine, ma descresc in tine, ma

Frumusetea este acolo unde esti tu.

A million and fu***ng one poems I wrote and not a single one rissen flag by your beauty, Scape goat of my dream mud upon my crown not a single fu***ng one in the thin line of duty...