Poezie
Fără titlu
1 min lectură·
Mediu
joaca asta de-a copiii are nedreptățile ei – nu știi niciodată când dispare interesul
sunt atâtea păpuși pe lume...
o să ne luăm camere separate fiecare cu alte jucării .
oricum îți păsa prea puțin de ce aș fi vrut
oricum nu-mi dădeai altceva în afară de inocența cu care îmi spuneai povești
și uneori neputința de a le înțelege tu însuți.
și am avut rabdare așa cum nu îi poți cere niciunui copil
am avut atâta răbdare încât am crescut mai înalt ca orice speranță și am văzut :
tu niciodată n-o să înțelegi.
Eu o sa plec.
002.950
0
