Poezie
Nesiguranța mișcărilor când iarna se întinde în stern
1 min lectură·
Mediu
pe umeri nu-mi mai pot căra trupurile de ieri
nici măcar pe cele neterminate cuvintele
înghețul dinlăuntru și neputința rostirii
pojghița de vis pe care încă alunec mi-e tot mai subțire
ca o membrană insuficient de caldă
mai rămâi nemișcată o iarnă
ca imaginea din parc
înrădăcinată în propriile tăceri și-n mine
013.492
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andrada Ianosi
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 52
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 8
- Actualizat
Cum sa citezi
Andrada Ianosi. “Nesiguranța mișcărilor când iarna se întinde în stern.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrada-ianosi/poezie/13926388/nesiguranta-miscarilor-cand-iarna-se-intinde-in-sternComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Fiecare tăcere, fiecare trup pe care l-am purat într-o iubire și pe care l-am năruit trădării prin cuvintele nerostite, prin gestul suspendat la jumătatea împlinirii, prin clipa neșfîrșit dorită, dar de neîntors (\"ca și cum ieri ar fi în curând\") toate se reflecă în oglinda parcului, fragmentul de pădure al evadării noastre, fuga de cenușiul asfaltului care păstrează mereu sunetul cadențat al pașilor despărțirii de sine.
Un poem al melancoliei care oprește lacrima într-o contemplare involuntară dar suficientă sieși ca și amintirea.
O să mai trec prin parcul acesta. F.