andra rotaru

:) versurile anterioare citate aici ma fac sa zambesc. nu le-am uitat, doar au trecut...e ca si cum ma uit la pozele din copilarie, sau asa ma simt. sigur fiecare etapa a avut importanta ei, multumesc frumos de neuitare. au fost zile minunate atunci la targoviste. si bineinteles multumiri si domnului St.I.Ghilimescu:)

Imbratisari virtuale

Mda, nu-mi place nici mie cand mi se comenteaza o poezie in functie de prorpia-mi viata. dar uneori taririle altora ma inspira. Cam despre asta era vorba prin faptul ca am fost intruziva cautand altceva in afara de text.

Mi-au placut \"o propaganda obositoare si paupera despre independenta emotionala\" si \"imi echilibrez secundele in propriul meu viitor\", poate sunt singurele din text care spun ceva despre tine ca si fiinta independenta de aceasta poezie...Sau poate caut prea mult experienta personala a scriitorului.
Si versurile \"locul tau si al meu\" sunt vide, se regaseste o detasare chiar de sine, acea scumpa de care vorbesti etse o naluca pe care imi dai senzatia ca o desconsideri. Uneori obiectele din jur iti sunt mai apropiate?

\"din nou/ o explicatie compacta rasucita spre intentiile nebanuite ale infuziilor de ceai verde\" e tot o reintoarcere in tine si in tabieturi, intr-un ceai mate care-ti procura mai multe placeri decat o fiinta vie...Si mai e un fel de pragmatism, o gandire cu iz rece..Gasesti un circuit, o logica \"fiolelor\", \"miscarilor rare\".Se creeaza o ritmicitate organica, pe care o imprimi cu putin dezgust monotoniei pe care incerci sa o revigorezi...Uite:\"experientele se succed prea lucid\", parca nu gasesti nimic magic in jur, nu te satisface nimic,pari plictisit de tine.
Ma rog, senzatia asta o am acum, un mic dezgust vis-a-vis de aceasta scumpa in care par proiectate de fapt inutilitatile sau redundantele unei oboseli prinsa in ea insasi..

Hmm coincidenta de nume

merci de trecere...Si mie.
Am scris textul cu \"lumea mea e pregatita...\" in urma unei ambiguitati de interpretare a poeziei mele, din partea cuiva. Era tema biograficului, pe care daca cititorul il vrea in poezie, poftim, i-l ofer. despre asta era poezia.Nu avea valoare decat ca urma a trecutului, din care am scos crampeie.Dar in general scriu probabil din \"situatii ale mintii\". Mda, chestia cu lap-dance-ul si imaginile tv mi-a placut, imi sunt familiare.
Bye si unde te mai citesc?

Bine ai revenit, in spatiul nevoii mele de lectura era lipsa cu iz de mosc si capcana in care ma aduci...

A...si personajul Veghei in lanul de secara e tulburat de rate, nu?

Ma duce cu gandul in lumea unui copil mare care se duce de la ecograf, tinta spre pepene. Pana si culoarea rosie e tot a unui gand de copil...

Ma duce cu gandul la un fel de om pasare. E frumos tipatul proiectat in peisaj marin. Accentueaza ideea fara a folosi multe metafore.. O poezie pe care o simti.

Daca acum ti-as scrie, ar fi precum acea atingere straina...Pastreaza in cutia umblatoare gandurile bune, chiar daca sunt fara implinire, reciprocitate sau chiar sens...

E prima data spre rusinea mea cand te citesc.
Si mi-a placut. Mi-a dat impresia unui peisaj marin involburat, o spuma ce sustrage din zi si noapte..esenta omului ratacit intr-un cadru natural bastinas si insular..

Mi-a placut, cu toate ca insipra catre un pragmatism drastic..Si daca realitatea e trista, mai bine este cateodata sa nu ma mai gandesc!
Vorbesti despre lucruri minunate `fluturi obositi`, `ambitii`, `suflete`, care chiar daca se retrag intr-un final fara speranta, nu-si modifica frumusetea decat printr-o apasatoare si perena obstructie a socialului, a destinului...O tristete boema cu care putem convietui...nu neaparat si accepta intotdeauna. Ma faci sa imi pierd sperantele...La un moment dat ambiguitatea fericirii de acum se estompeaza. Si mai departe ce pot face? Vremea schimba oricum ceea ce exista in noi.

Mi-a dat senzatia de amor rapid prin nisip....Jogging?

E un mod de perceptie diferita, uneori dupa reguli gramaticale fiinta ta! Interesanta expunere a unicitatii umane. In fond suntem cu totii judecati dupa aceste impamantenite jocuri lexicale...

E bine ca nu mai vad happy enduri...

Inca o data te citesc cu emotie...

A patra intrebare urma la maturitate....

Daca imi pun 3 dorinte le indeplineste?
Primul vers are un chip dragalas...e un fetus de peste...

Ma cutremura versul acesta:`doinesc dorul
ce-mi crește
în gură
ca mormântul`, apoi capat iar speranta:`ca un derviș
torcând din inimi
albe temenele
de suflet
prea curând
creștinat`

Cateodata am nevoie sa ciugulesc din viata..