sub aripile noptii

maracinii spaimelor cu flori albastre si mov din care sa se scuture praf de stele stralucitor....

cand noaptea isi intinde aripile peste lume
inghesuiti in cuibul sau de liniste
ciugulim grauntele vietii cernute prin vise
... uneori in noi incoltesc sperante,
alteori... maracinii spaimelor cu flori albastre si mov din care sa se scuture praf de stele stralucitor....

am scris!
acum ce trebuie sa mai fac?

Astazi functionez in reluare, drept pentru care abia dupa mai multe citiri zic si eu ceva... intai \"sperante\", apoi \"spaime\"... offf... cum sa inving spaimele cu sperante?... cum sa pastrez vii sperantele, cand \"incoltesc spaimele\"?... iarasi, offf... tu, sigur stii!

incoltesc sperante... ma faci sa ma gandesc la \"clona\". ideea imi place... grauntele vietii... acum chiar ca ai dat-o in bara (pe bune). aaaa... sau era vorba despre niste gaini ? serios vorbind :), nu scrii chiar atat de rau.

sperantele supravietuiesc spaimelor atunci cand iti iei un aliat de nadejde: dragostea.

Stii gestul acela cu palma peste frunte, a dumirire? N-a fost nevoie decat de un cuvant ca sa-mi dau cu \"gandurile\" peste inima... Dumnezeule, au ajuns la mine!... simplu si curat, dureros si mangaietor...

dan: cand am scris \"graunte\" chiar m-am gandit ca ma expun unor carcoteli simpliste.era la mintea gainii. si uite...s-a gasit o gainusa care sa huiduie.

Ca să vezi...ce-ar mai putea încolți ? O vacă moartă și puțin exudată- de o culoare ușor verzuie, un bilet de mașină compostat pe linia lui 66, fusta despicată a unei dame bine și mai ales, și e nevoie aici, ceva mai inteligent și mult, mult mai puțin dulceag.

Cateodata am nevoie sa ciugulesc din viata..

domnule Mahalageanu: am si \"graunte\" acre dar nici chiar acestea nu merita risipe pe oameni ca tine.

Andra: dupa invazia asta de gaini flamande ma bucur sa descopar un cuibusor de ganduri bune.
multam de vizita!

Incepe sa imi placa sa citesc ce scrii. Azi am intrat si am citit din 10 poezii 7 de-ale tale. Imi plac ideile tale exprimate in poezii, dar si mai mult aciditatea cu care raspunzi la comentarii.
Ziceai ca sperantele infrang temerile daca ai un aliat precum dragostea. Chiar crezi treaba asta? Dragostea intretine viata unei sperante, dar in acelasi timp amplifica teama si frica de ce urmeaza. Speri sa te ajute dragostea, dar ti-e teama ca ea ar putea sa dispara. Mi se pare o situatie ciclica, fara inceput si fara sfarsit ( adik un sfarsit are, dar acel final e unul definitv si cuprinde tot) :D

cand noaptea isi intinde aripile peste lume
inghesuiti in cuibul sau de liniste
ciugulim grauntele vietii cernute prin vise
... uneori in noi incoltesc sperante,
alteori... maracinii spaimelor cu flori albastre si mov din care sa se scuture praf de stele stralucitor....
\"ca la final totul sa taca in liniste\"

Ce trebuie sa faci?? Nu stiu...sa iti continui creatiile sau creatia:)