Ana Urma

Vă mulțumesc pentru popas și dezvoltrea imaginii, îmi place mult asocierea cu împlinirea, ajungerea!

Bun venit Ioana! pe tărâmul de basm, adică firescul, simplitatea, pacea unei zile...

Mulțumim Ottilia pentru această prezentare amplă și sensibilă, care ne introduce în universul cărtii!

Citind și partea de proză despre începuturile într-ale scrisului, fac legătura cu titlul. Ca o sămânță care-și găsește pământ bun, dorința de a scrie a răzbit și rodit în poeme aducând după ea acea stare de grație, starea de a scrie, aproape obsesivă și de care nu-ți dorești să te « vindeci », decât prin scris. Felicitări! Gela Enea pentru carte, pentru premiu !

La recomandarea dvs. (din comentariul post anterior) amintesc doar acest pasaj « Avatarurile pe care le va suferi tanka în timp - înflorire sau crepuscul, profunzime sau facilitate SE VOR RASTRANGE SI ASUPRA VERSURILOR HAIKU-ULUI, PE CARE LE-A PASTRAT IN CORSETUL FORMELOR PROPRII. »_Câteva cuvinte despre tanka și haiku_eseu de Maria Tirenescu.
Tot la recomandarea dvs. am intrat pe http://atlaspoetica.org/ și pot să spun că din cele douăzecișicinci de poeme românești majoritatea prezintă kireji și nu toate sunt poeme de dragoste, așa cum susțineți. În nouă dintre poeme, la nivelul primelor trei versuri, întâlnim elipsa (de verb), aproape toate au două planuri (ceva din natură, ceva din suflet sau din simțire) care se întrepătrund și se susțin reciproc deși sunt diferite; întalnim și paradoxul tot la nivelul celor trei versuri. Paradoxul, antiteza, elipsa sunt folosite în construcția unui tanka, cred și susțin că nu-i diminuează valoarea, dimpotrivă. În mod eronat susțineți că poemul tanka nu ar putea să conțină pocedeele stilistice care fac obiectul acestor discuții. Aceste procedee sunt întâlnite și definite în orice limbă și se adaugă valorilor estetice care fac parte din dicționarul poeziei cu specific japonez, despre care eu nu fac citire în articol.

Și pentru că, nu veniți cu materiale de specialitate privind interdicția folosirii acestor modalități, trebuia măcar din punctual dvs. de vedere să explicați de ce sunt neconforme poemului tanka.

În entuziasmul dvs. de a mă critica uitați că eticheta tanka, pe care mă acuzați că am folosit-o, aparține în primul rând autorului volumului «Doar cu pana inimii –Tanka», titlul și conținutul sunt alegerea sa. Nefiind o antologie care să conțină numai poeme de top, fie și numai pentru acel poem despre care spuneți «se apropie mult de poemul tanka! Pivotul există și este bine folosit! » ar fi trebuit să acordați credit volumului cu subtitlul Tanka, și să vă pronunțați după lectura întregului. Să nu uităm despre citatul lui Matsuo Bashō privind cele cinci poeme scrise de un poet, în decursul vieții.

Aș aprecia dacă ați aduna materiale privind acest gen de poezie, din experiența dvs./nu o contest/, exemple și reguli cu valoare de document sub semnătură (carte), care să circule, fie și numai pe internet, pentru a întregi sau îmbogăți ce există deja sau pentru a îndrepta ce considerați că este greșit.

În ceea ce privește pe cititorul interesat sigur va citi și comentariile fiind liber să-și formeze singur părerea, dar discuția este deja prea amplă și tehnică, sens în care propun să continuăm, dacă veți dori, pe adresele proprii de email.

Există sens și nu-i târziu, așa încât nu am să spun că din întâmplare am dat peste această minunată poezie! Cred că neîncetat căutăm semeni care să gândească la fel, iar eu personal rezonez mai ales cu ultimele două versuri.
Mulțumesc!

În ceea ce privește tanka, nu se poate susține că în literatura română acest gen de poezie este bine definit din punct de vedere al regulilor de construcție. Dimpotrivă, în crearea acestui gen de poeme ne ghidăm în special prin puterea exemplului. Doar în urma unei lecturi extinse a acestor genuri (tanka, haiku…) poetul poate crea stihuri cu formă apropiată de originalul nipon, care până la urmă este etalonul spre care tindem toți, indiferent de țara de origine. Paradoxul, antiteza și elipsa pe care atât de vehement le combateți în cuprinsul unui tanka, sunt mai frecvente decât credeți și în nici un caz nu sunt defecte în construcția poemului.

Trebuie să mai recunoaștem și că informațiile tehnice despre construcția unui tanka ne sunt valabile doar în spațiul internetului, adesea exprimate într-un limbaj generalist și în strânsă legătură cu haiku-ul și nu în cadrul unui tratat oficial acceptat și recunoscut de către specialiști. În acest sens mă voi referi în continuare la un articol disponibil la următorul link

http://revista-literatura-romana.blogspot.ro/2015/03/magdalena-dale-reprezentanta-de-varf.html

în care se menționează că « primele trei versuri din tanka se vor desprinde și vor forma un poem și mai concentrat, cel de tip haiku ». Nu este greșit să susținem că haiku derivă din tanka și, prin urmare, cel puțin la nivelul primelor trei versuri din tanka, se pot aplica sau nu modalitățile paradox, antiteză și elipsă întâlnite la haiku.
Personal aș aprecia dacă ați putea indica materialul de specialitate în care se regăsesc interdicțiile menționate de către dvs. referitoare la aspectele privind paradoxul, antiteza, elipsa și kireji în construcția tanka. În prezent, așa cum am arătat mai sus, aceste materiale nu sunt accesibile publicului larg din care fac parte și eu. În aceasta ordine de idei nu își găsește justificare afirmația dvs. că articolul meu inițial ar putea fi sursa unei eventuale erori de informare.

Dincolo de teorie, cred că de acasă de la ea și până la noi această poezie ajunge așa cum trebuie, noi îi punem uneori tipare și zăbrele, iar japonezii, mai indulgenți, ne premiază la concursurile lor, primim distincții, laude, scriem în reviste, ceea ce înseamnă că în ciuda diferențelor de opinie tindem spre universalitate, frumusețe și armonie.

Doar în așteptările mele cele mai otimiste am sperat că prin articolul inițial volumul va avea un astfel de ecou între suflete și minți pereche!
Personal apreciez scriitorul ca și om și consider că orice demers literar este lăudabil și, undeva în experența noastră de făuritori de stihuri, fiecare ar trebui să nu uităm că suntem și critici și criticați. In cazul de față subiectul vorbirii este o scriere de suflet pe care autorul înțelege să o împărtășească nu doar cu cei apropiați, și prin simpatie ca și cititori poate-i devenim și noi dragi.
Sper să avem o sesiune de comentarii și după lectura volumului!

Mulțumim! aceleași urări pentru toți iubitorii poeziei de inspirație japoneză.

Da, este o carte frumoasă ca și conținut dar și fizic, începând de la copertă, culori; mesajul ales pentru titlu deconspiră faptul că este o carte de suflet, așa cum și afirmă autoarea pe prima pagină după prefață, prin dedicția: “Copiilor mei … care m-au învățat să descopăr iubirea necondiționată și să regăsesc copilul din mine”. Articolul postat este de fapt prefața cărții. Cartea am primit-o de curând, are 150 de pagini, îndeamnă la reflecție asupra vieții, timpului, mulțumind într-un fel cerului pentru daruri.
Mulțumesc Dan Norea, Teodor Dume pentru comentarii și stele !
Mulțumesc pentru remarcare!

Frumoase versuri, atmosferă de vacanță și dor de acel loc exotic, deosebit; și nu numai aici, am citit și poeziile mai vechi, toate mi-au plăcut.

Este frumoasă! Am citit și recitit despre introspecție, căutare de sine, sensibilitate; nu am numărat dar sunt multe poeme despre singurătate, dar o altfel de singurătate, o singurătate pe verticală, creatoare. În poemul /nu face pasul greșit/ spui: /mă simt la limita superioară a singurătății/, de fapt o excaladare și deschidere a orizontului liric, presărat de cuvintele iubirii, spontane și pline de prospețime. Majoritatea poemelor sunt postate dar citindu-le unul după altul am avut acel sentiment de tot, de omogen. Mă bucur că editorii Q_poem au apreciat și legat în carte frumoaele poeme.

Din cauza silbelor orfane(exprimare regăsită ca și titlu de poem într-o etapă anterioară a concursului) am amendat acest poem în etapa votării. Luminez acum cu o steluță!

Mulțumesc pentru gândul bun, emailul meu aproape și-a atins scopul, a ajuns la sufletul cititorului încărcat de sensuri și metafore, cum bine spui.

Felicitări Mihaela!
Felicitări Gabriel!
Mulțumiri votanților și Dnei Eugenia pentru acest concurs și nu numai.
Amintesc aici de concursul 2014 Oglinda Lumii&Cărturești,în două etape, cu surpriza câștigării concursului de recenzii și acest concurs, aducându-mi câte o bucurie fiecare etapă; fiecare etapă a fost un test important pentru mine, notele din această etapă și trofeul Iarna_2015 mă onorează. Mulțumiri tuturor!

cercul vieții

O ghicitoare rămasă fără răspuns, încerc eu: cercul

place acest dialog în oglindă, autocritica, lamentare, am citi printre rânduri:
ia-ți patul și pleacă, bine la alt mod, dar de ce cuie în cap în rotule!? doară ajunge zilei greutatea ei; în rest un poem elaborat, de introspecție .

scz

a se citi undeva acolo: mie mi-a plăcut

Tocmai trecea pe-aici și-a zis să las și eu un like!

Un text vesel, cu ușoare rezonanțe religioase, vsde lut, copac, sâmburi, mie, cred că și Dumnezeu a zâmbit!