Poezie
Arbori de liniște
***
1 min lectură·
Mediu
De dragul acestui poem
ocolesc anotimpuri frunze ape cocorii
culorile mai ales verdele l-am ascuns
într-un fluture și toate în pumnul copilei
cu ochii ca mura
astăzi
mă amestec cu arborii goi
umbrele lor amiros a panză
a carte vioară sau a piatră cioplită
așa cum pe uliți a pâine
de casă
fiecare semnează
o altă bucată de cer
înnoind alte ape
în pătratul cu numele lor
nelipsit este zâmbetul gri
ca o marcă pe cartea poștală
destinat(cu un rog personal) neuitării
primitori
ochii mei de acum
tulburându-le somnul
pe un ram de coral umbre cresc
prin cerneluri de sepii sunt oase
însemnate cu plus pentru nopți fără somn
dintr-un ieri ca de sticlă
dioptrii de albastru
reunesc în răscruci
arbori goi
cu un arbore mare
001570
0